Președintele Peru insistă că nu va demisiona și se înfășoară în Forțele Armate și Poliția

Într-o conferință de presă care a durat mai bine de două ore și susținută de miniștri și șefii Forțelor Armate și ai Poliției, președintele Peru, Dina Boluarte, a apărut sâmbătă pentru a striga zvonurile tot mai mari despre demisia ei din funcție și Reveal. Congresul va aproba alegerile anticipate.

„Congresul trebuie să reflecteze și să lucreze pentru țară, 83 la sută din populație vrea să avanseze alegerile, așa că nu căutați scuze pentru a nu avansa alegerile, votați pentru țară, nu vă ascundeți în spatele abținerii”, a susținut el Bolarte.

„Este în mâinile voastre, congresmeni, să avansați alegerile, Executivul s-a conformat deja prezentând proiectul de lege”, a adăugat șeful statului, însoțit de miniștri, șeful Comandamentului comun, Manuel Gómez de la Torre; iar de la Poliție, Víctor Zanabria.

Ieri, vineri, Congresul a votat împotriva propunerii de avansare a alegerilor pentru decembrie 2023, care prevedea că administrația președintelui Dina Boluarte și Congresul se vor încheia în aprilie 2024.

Boluarte a dat relatări despre situația care zguduie țara de când a venit la putere pe 7 decembrie: „Am căutat Biserica pentru ca ei să fie intermediarii dialogului între grupurile violente și noi” și astfel „să poată lucra. într-un mod fratern și ordonat în canoanele legii”, a remarcat el.

„Am căutat Biserica pentru ca ea să poată fi intermediarii dialogului între grupurile violente și noi”

Dina Boluarte

presedinte al peruului

„Nu putem genera violență fără motiv, Peru după pandemie nu se poate opri, Peru după războiul dintre Rusia și Ucraina are probleme de rezolvat, cum ar fi cazul ureei”, a clarificat el.

„Aceste grupuri conflictuale, care nu sunt tot Peru, le întreb: ce scop au în închiderea aeroporturilor, incendierea secțiilor de poliție, parchetelor și instituțiilor judiciare? „Nu sunt marșuri pașnice sau revendicări sociale”, a subliniat Boluarte.

Hărțuit de machism

Președintele a făcut ecou și dezbaterea de pe rețelele de socializare dintre analiști și lideri de opinie care îi cer să-și dea demisia de la președinție, în timp ce alții cer să reziste și să nu părăsească funcția. Tocmai din acest motiv, Boluarte a răspuns acestei controverse denunțând existența „machismului” împotriva ei în spatele vocilor care îi cereau demisia.

„Vreau să spun să pun frați bărbați: NU machismului. Pentru că sunt femeie, prima femeie care își asumă o responsabilitate uriașă în mijlocul crizei. „Nu există dreptul ca femeile să-și poată asuma cu demnitate această responsabilitate pe care mi-a pus-o poporul peruan?”, a întrebat Boluarte.

Potrivit sondajului Institutului de Studii Peruviane, realizat între 9 și 14 decembrie, 44% aprobă că Pedro Castillo a încercat să dizolve Congresul. Din acel univers, 58% dintre cei intervievați sunt în sud și 54% sunt în Centru. În plus, conform sondajului, 27 la sută aprobă conducerea lui Castillo.

O persoană a protestat împotriva unui afiș împotriva președintelui Dina Boluarte în timpul unui protest în fața Palatului de Justiție din Lima.

O persoană a manifestat cu un semn împotriva președintelui Dina Boluarte în timpul unui protest în fața Palatului de Justiție din Lima și

În timp ce Boluarte ținea conferința de presă în Palatul Guvernului, la câțiva metri, șeful Poliției Antiterorism (Dircote), Óscar Arriola, a intrat cu un grup de agenți, fără prezența unui procuror, în sediul Confederația Țărănească din Peru, fondată în 1947.

„Potrivit generalului Oscar Arriola, erau 22 de țărani, care, potrivit acestuia, erau în flagrant delict de terorism, fără dovezi doar pentru că aveau steaguri, cagoua, și nu era prezent un procuror care să le garanteze drepturile”, a spus congresista. ABC.în stânga Ruth Luque.

„Am cerut procurorului să sosească, ceea ce a făcut, și sperăm ca procedura să se încheie fără arestări. În spatele „terruqueo”-ului (acțiunea de a acuza pe cineva care este terorist), ceea ce se dorește este să se semene logica conform căreia protestul este sinonim cu terorismul”, a conchis Luque.

„Starea de urgență ridică inviolabilitatea locuinței, dar nu autorizează Poliția să rețină cetățenii fără motiv și cu atât mai puțin să suspende garanțiile procedurale. Localurile devin demonstranți și funcționează ca case și adăposturi. „Cum încalcă asta norma?”, a spus congresista de stânga Sigrid Bazan pentru ABC, „adevărul motiv al Poliției este să persecute protestatarii și să-i sperie, este un act discriminatoriu care trebuie repudiat”.