URMA
Importanța Alianței care protejează Polonia vecină cu Ucraina este clar ilustrată de faptul că a trimis unitatea nord-americană care a evacuat Afganistanul la capătul cel mai critic, Divizia 82 Aeropurtată, pentru a întări granița și că frontul său este ultimul. erou care va suferi rampa ultimului avion care a părăsit aeroportul din Kabul, generalul de două stele Chris Donahue. De parcă nu te simți în siguranță.
„Suntem granița NATO”, rezumă cu mândrie binefăcătorul Szymon, un polonez, care a părăsit Radom, un oraș de la sud de Varșovia, vineri dimineață devreme pentru a conduce patru până la Pasul Khrebenno și a o aduce pe doamna Kotelu, ucraineană, să se întâlnească cu
nepoata sa Anastasia, 24 de ani, și strănepoata sa Kristine, doar trei, părăsind zona de război. Așteptarea de la marginea barierei devine agonizantă și doamna Kotelu izbucnește în blesteme ireproductibile la adresa lui Vladimir Putin și plânge, o țigară după alta, deși îndură tot ce este necesar cu aplombul care vine odată cu a ști că este în siguranță. Cu ceea ce cade, asta nu are preț.
Dacă consideră că diplomația nu are nici un remediu, Polonia se pregătește să primească până la un milion de ucraineni în această criză, conform calculelor guvernului ultraconservator al lui Andrzej Duda, care a înființat deja nouă centre de primire în municipalități de primă linie, unde este Paturi, alimente, asistență medicală și informații sunt oferite celor care au nevoie. Vinerea aceasta, la unele intersecții, Medyka și uneori la Dorohus, se acumulează ambuteiaje de o sută de kilometri de vehicule. Nu-i rău atât de multă bunăvoință pentru autoritățile care toamna trecută au zguduit Occidentul, returnând refugiații sirieni și irakieni pe care, da, vecinul incomod din Belarus îi împinsese artificial să încerce să provoace un scurtcircuit european care, într-un fel, a fost preludiu la aceasta. Kremlinul, se spunea deja atunci, era mereu în spatele acestui atac.
Exodul populației ucrainene
exod din
populația ucraineană
timp alb-negru
Ceea ce a ajuns în Polonia de ieri sunt familii rupte. Femei și copii, fără soți și fără tați, datorită ordinului de la Kiev, de la președintele acesteia, Volodymyr Zelensky, ca toți bărbații în vârstă de luptă să rămână în țară, exact cei între 18 și 60 de ani. O instrucțiune care se întoarce instinctiv la alb-negru al celui de-al Doilea Război Mondial și care se află la fundul plânsului ușor stânjenit – încă nerupt, șocul nu permite eliberarea emoțiilor – al soțiilor care vin fugind încărcate de valize și una dintre puținele jucării pe care le-au putut apuca.
La intrarea pe pământ polonez, care era tot ieri în autobuzele obișnuite, așa stau lucrurile, membrii familiei îi așteaptă direct. La fel ca Anastasia, bunica ei, doamna Kotelu, care cu mulți ani în urmă s-a stabilit și a găzduit acolo un centru de masaj. Ea este una dintre milioanele de imigranți bineveniți, albi, creștini, ucraineni care, trebuie spus, dețineau în mare parte locuri de muncă domestice și necalificate în țară și care au optat pentru această variantă mai ales după 2014, când Rusia anexează peninsula Crimeea prin forta. Acolo i-am auzit deja pe mulți că ambițiile imperialiste ale Moscovei nu puteau decât să meargă mai departe și că începea să fie convenabil să garanteze libertatea, atât de apreciată, pe care Varșovia a facilitat-o scutindu-i de atunci de vize de călătorie. Deoparte, nu a omis să atragă atenția ieri că mașinile cu numere de înmatriculare din Letonia, Lituania, Cehia sau chiar din sudul Germaniei au oprit la acest pas Khrebenno. Atât de mare este diaspora ucraineană. Orice este nevoie pentru a-i ține departe de câmpul de luptă.
Această relație de vecinătate nu a fost așa tot timpul, masacrul polonezilor în mâinile Ucrainei din anii 40 este cu mult în urmă, dar un adversar comun de amploarea lui Putin diluează diferențele din trecut. De exemplu, Szymon, care a însoțit-o pe doamna Kotelu într-o situație atât de dificilă, renunță la faptul că aproape se simte un alt ucrainean și că, dacă este de partea aceea, nu are nicio îndoială că începe să apere teritoriul. „Dar ei pot veni aici, în siguranță și bineveniți”, reiterează el, „suntem ultima frontieră a NATO”.
