Papa numește Curia pe care vrea să-și închidă pontificatul

În iunie a intrat în vigoare constituția cu care Papa a reformat Curia Vaticanului, dar, după cum a explicat unul dintre cardinalii care au redactat acest text, reforma va culmina când Francisc își va schimba funcțiile de conducere. „Pentru a aplica noua constituție, va fi nevoie de oameni noi”, a subliniat cardinalul Rodríguez Maradiaga în aprilie, când părea iminent ca Francisco Iba să-și reînnoiască echipa. Papa evaluează de ceva vreme candidații care întruchipează un nou stil nu axat pe eficiență și control, ci pe coerența vieții și pe atitudine misionară, pentru că, așa cum a asigurat în alte contexte, dacă legea se schimbă, dar nu și cultura, se reformează. este doar machiaj. Pentru a vă face lista, trebuie să cântăriți multe articole. De exemplu, pe termen lung, reprezentarea continentelor și sensibilitatea în Curie și posibilitatea de a numi femei, religioase sau laice, în funcții strategice. Pe termen scurt, crizele declanșate de războiul din Europa și de pandemie, proiectul său sinodal despre sinodalitate sau Jubileul 2025. Pe coridoarele romane se repetă refrenul că Francisc va pune noi oameni la conducerea pozițiilor strategice. Ei spun asta pentru că există cardinali șefi de dicasterie sau „prefecți”, o funcție echivalentă cu cea de „miniștri”, care nu au fost încă confirmați, șase au depășit de mult vârsta de pensionare de 75 de ani, iar unii sunt aproape de 80 de ani. vechi, vârsta la care transporturile către Vatican încetează definitiv. Dar Francisco nu pare să se grăbească să le înlocuiască. De fapt, el menține multe poziții strategice înalte pe care le-a moștenit din pontificatul lui Benedict al XVI-lea. Mai exact, Ratzinger a numit actualii prefecți ai dicasteriilor care se ocupă de probleme precum Episcopii, Religia, Relațiile cu alte confesiuni creștine, catolicii care nu sunt de rit latin și până acum câteva zile, Educația și Cultura. Prima numire majoră a reformei Papa a așteptat până luni, 26 septembrie, pentru a face prima numire majoră a acestei noi etape a pontificatului. I-a încredințat cardinalului portughez José Tolentino de Mendonça, 56 de ani, autor a zeci de eseuri, dar și poezii și piese de teatru, dicasterul pentru Cultură și Educație. Poziția pare făcută pe măsură pentru acest cardinal. Din 2018, Biblioteca și Arhivele Vaticanului sunt guvernate, există multă apreciere în rândul intelectualilor. El este amintit pentru o dezbatere publică despre credință cu câștigătorul Premiului Nobel José Saramago, care a devenit o carte cu patru mâini. Cod desktop #Vatican Papa îl numește pe Tolentino prefect al Dicasterului Culturii și Educației – Vatican News https://t.co/TPKNtTo5HX— Vatican News (@vaticannews_es) 26 septembrie 2022 Imagine pentru mobil, amp și aplicație Cod mobil # Vatican Papa îl numește pe Tolentino prefect al Dicasterului de Cultură și Educație – Vatican News https://t.co/TPKNtTo5HX— Vatican News (@vaticannews_es) 26 septembrie 2022 Cod AMP #Vatican Papa îl numește pe Tolentino prefect al Dicasterului de Cultură și Educație Educație – Vatican News https://t.co/TPKNtTo5HX— Vatican News (@vaticannews_es) 26 septembrie 2022 Cod APP #Vatican Papa îl numește pe Tolentino prefect al Dicasterului Culturii și Educației – Vatican News https://t. co /TPKNtTo5HX— Vatican News (@vaticannews_es) 26 septembrie 2022 Schimbarea era deja în aer de când joia trecută, 22 septembrie, Papa Francisc s-a întâlnit cu fostul prefect de cultură, Gianfranco Ravasi, în vârstă de 79 de ani. Din acest motiv, când în această zi de luni s-a întâlnit și cu prefecții Dicasterului Episcopilor și Dicasterului pentru Doctrina Credinței, s-au răspândit și zvonuri despre o înlocuire în acele funcții. Doctrina credinței și a episcopilor Timp de doisprezece ani, cardinalul canadian Marc Ouellet a fost șeful dicasterului strategic al episcopilor. Este responsabil de selectarea posibililor noi episcopi și de propunerea de numiri Papei. Are 78 de ani și au trecut trei ani de când i-a pus postul la dispoziția lui Francisco când a împlinit vârsta de pensionare. Este cea mai delicată schimbare pe care Pontiful trebuie să o rezolve, întrucât deciziile sale marchează stilul Bisericilor la nivel local. În vârstă de 78 de ani are și cardinalul majorcan Luis Francisco Ladaria, prefect al dicasterului pentru Doctrina Credinței timp de cinci ani. Benedict al XVI-lea l-a numit numărul doi al acestei congregații, iar Francisc l-a promovat prefect pentru a-l înlocui pe cardinalul german Gerhard Ludwig Müller. Printre candidații pentru această funcție se vorbește despre maltezul Charles Scicluna, actual arhiepiscop al Valetei, post pe care îl îmbină cu cel de secretar adjunct al dicasterului. Stiri corelate standard Da Cardinali: „Sperăm să avem un Papă multă vreme, acesta nu este un pre-conclav” Javier Martínez-Brocal Cardinalii analizează în Consistoriu cum să aplicăm reforma Curiei Vaticanului în dieceze și parohii În noiembrie vor fi încă 79 de ani prefect cheie în structura Vaticanului, responsabil pentru Bisericile catolice non-latino, care trăiesc, de exemplu, în Ucraina, India și în țările din Orientul Mijlociu, unde creștinii sunt o minoritate și suferă adesea ostilitate sau chiar persecuţie. Prefectul este în prezent argentinianul Leonardo Sandri, numărul trei la Vatican în timpul pontificatului lui Ioan Paul al II-lea, și pe care Benedict al XVI-lea l-a făcut cardinal. Sunteți o navă de marfă delicată care necesită calificări diplomatice și o mare specializare. De asemenea, Francisc ar putea înlocui cardinalul brazilian Joao Braz de Avid, care a împlinit 75 de ani în aprilie și a condus cândva dicasterul responsabil de ordinele religioase. Când Benedict al XVI-lea l-a numit a fost o surpriză, deoarece nu aparține nici unei congregații, dar Papa s-a bazat pe el pentru a consolida prezența religioșilor în structura Bisericii. De asemenea, de către Benedict al XVI-lea a fost numit cardinalul elvețian Kurt Koch, în vârstă de 72 de ani, care se află de doisprezece ani în fruntea dicasterului responsabil de relațiile cu creștinii necatolici. În 2016 l-a însoțit pe Papa Francisc în timpul întâlnirii sale cu Patriarhul Moscovei la Havana, precum și în timpul conversației virtuale pe care au avut-o în martie. 1 Cheile reformei Demisia la 75 de ani și demiterea obligatorie la 80 Constituția „Praedicate Evangelium”, prin care Francisc a reformat funcționarea Curiei, stabilește că la vârsta de 75 de ani înalți funcționari își prezintă Papei demisia, deși ar putea acorda o prelungire dacă se consideră adecvată. În orice caz, la 80 de ani trebuie să înceteze din toate pozițiile. 2 Cheile reformei Mandat de cinci ani Pentru a împiedica lucrătorii din Curia să se perpetueze în funcție, reforma lui Francisc stabilește un mandat de cinci ani. După acest timp, ei se pot întoarce în eparhiile și congregațiile lor, deși serviciul lor poate fi prelungit pentru încă cinci ani. Unii actuali prefecți sunt în funcție de 12 ani. 3 Cheile reformei Schimbări progresive Nu se așteaptă ca Francisco să facă toate schimbările deodată, ci mai degrabă să îi înlocuiască pe prefecți progresiv. Săptămâna aceasta a început cu Dicasterul pentru Cultură și Educație. Cei care sunt Sunt doi prefecți care au trecut de vârsta jubilației, dar care colaborează periodic cu Francisco și care vor continua în funcții de responsabilitate. Primul este Michael Czerny, în vârstă de 76 de ani, care a explicat, joi, la Vatican, reorganizarea dicasterului pentru Dezvoltare Umană Integrală, pe care îl prezidează; al doilea, cardinalul camerlegno, Kevin Farrell, în vârstă de 75 de ani, care a prezidat timp de șase ani dicasterul pentru laici, familie și viață.