URMA
„Inacțiunea țărilor puternice a dus la invazia violentă a Ucrainei”. Așa s-a arătat categoric Agnès Callamard, secretarul general al Amnesty International (AI), luni, în cadrul prezentării globale a raportului său anual privind drepturile omului în lume pentru 2021, care acoperă 154 de țări. Un an care ar fi trebuit să fie marcat de revenirea după pandemia de Covid-19, dar care a devenit un teren propice pentru conflicte, represiunea împotriva protestelor civile și sămânța unei securități alimentare sporite… „din cauza lăcomiei liderilor”, a subliniat Callamard. . Un efecte care s-au simțit deja, și vor continua, în cele mai marginalizate comunități din lume, situate pe continentele Africa, Asia și America Latină.
Raportul a fost prezentat - personal și prin streaming - în orașul sud-african Johannesburg, ales nu întâmplător. „O facem astăzi aici din cauza coluziei dintre statele bogate și marile companii private”, care, în opinia secretarului general al AI, nu au permis o redresare „echitabilă” din pandemie, a asigurat acesta, denunțând tezaurizarea. de vaccinuri de către țările bogate, al căror exces este depozitat în congelatoare, în timp ce „doar 4% din populație avea programul complet al vaccinului la sfârșitul anului 2021” în țările cele mai defavorizate.
Companiile farmaceutice au câștigat peste 54 de miliarde de dolari în 2021, doar 4% din populația celor mai defavorizate țări a încheiat anul cu programul complet de vaccinare
„Nu este ușor să operați în ceea ce s-a întâmplat în 2021, având în vedere ceea ce se întâmplă în prezent în Ucraina. Dar primele luni ale anului 2022 sunt o moștenire a ceea ce s-a făcut și a ceea ce nu s-a făcut pe parcursul anului 2021”, a subliniat Callamard, care a enumerat apoi cele trei aspecte care au marcat, conform Amnesty International, 2021. Un an care „ar fi trebuit să fie de recuperare, dar a devenit incubatorul inegalității, care este deja o moștenire critică pentru anii următori.” El a mai criticat că marile puteri nu au învățat din criza financiară din 2008. „Noi facem lucrurile mai bine, dar pentru cine”, a întrebat el. „Au colaborat pentru a pune profitul, puterea și privilegiul pe primul loc.” O dată de coroborare este că marile companii farmaceutice care se află în spatele principalelor vaccinuri au câștigat peste 2021 de milioane de dolari în 54.000.
Astăzi, 29 martie, publicăm raportul nostru anual #raport2022 privind situația drepturilor omului în 2021 și ceea ce am făcut în 2022.
Am fost la https://t.co/tu2eFyUqcM și am aflat cum sunt drepturile în 149 de țări. Da, și în Spania
– Amnesty International Spania (@amnistiaespana) 29 martie 2022
Refuzul statelor bogate de a împărtăși vaccinuri cu țările sărace, precum și distribuirea de vaccinuri nesigure în aceste țări a provocat, printre alte efecte, închiderea școlilor, creșterea abandonului școlar – „ceea ce a afectat o întreagă generație de copii” –, precum și creșterea violenței de gen, pentru a numi doar câteva.
mai multe conflicte
Alte aspecte pe care le-a abordat raportul AI este creșterea conflictelor în lume: „Suferința umană s-a agravat. La conflictele care nu au fost rezolvate s-au adăugat altele noi”, a spus Callamard, referindu-se la Burkina Faso și criza persoanelor strămutate; violență sexuală și crime în Etiopia; sau sosirea talibanilor în Afganistan, „care a lăsat în urmă imagini cu sute de oameni care încercau cu disperare să evadeze din Kabul”. În timp ce alte crize continuă, precum cele din Israel și teritoriile ocupate, Myanmar sau Yemen.
Lipsa unui răspuns coordonat din partea comunității internaționale la crize ca acestea este ceea ce, în opinia AI, „a generat ceea ce face Rusia. Inacțiunea țărilor puternice a dus la invadarea violentă a Ucrainei”. Callamard a clarificat, însă, că modul de acționare al Rusiei nu este nou, întrucât aceasta este în producție de două decenii, făcând referire la încălcarea dreptului internațional umanitar în Siria, „unde a atacat școli și spitale cu impunitate”.
Agnès Callamard, centru, a fost odată în timpul lansării raportului anual al Amnesty International la Johannesburg
Referitor la invadarea Ucrainei, a afirmat, că aceasta va avea efecte „în toată lumea, în special în Africa, care va suferi de pe urma creșterii prețurilor la alimente. Vom vedea o criză alimentară și de combustibil. Și toate acestea creează mari probleme. Această invazie este o mare catastrofă pentru întreaga planetă”, a spus el. El a mai anunțat că AI lucrează la un raport, care va fi publicat în curând, în care investighează „dacă sunt crime de război” ce se întâmplă în orașul asediat Mariupol, „unde atacă infrastructura civilă”. Conștientă de faptul că Ucraina a devenit în ultimele săptămâni în centrul atenției internaționale, „cu toate acestea, este necesară și această atenție sobră la alte conflicte care pot duce la uitare, care sunt incluse în alte forme, precum Mozambic sau Republica Democrată Congo. Trebuie să ne ținem ochii deschiși. Să nu uităm de celelalte crize și încălcarea drepturilor omului care au loc în întreaga lume.”
Amnesty International lucrează la un raport care investighează dacă Rusia a ajuns la crime de război după atacurile asupra infrastructurii civile de la Mariupol
În timpul discursului său, Callamard a avertizat despre criza globală „importantă cu care ne confruntăm ca urmare a eșecului instituțiilor multilaterale care nu pot susține securitatea și pacea” în lume. După ce a criticat funcționarea Consiliului de Securitate al ONU -pe care l-a calificat drept „nesiguranță”-, a cerut o reformă a organismului precum și dispariția dreptului de veto, de care se bucură țări precum Rusia, care blochează orice decizie împotriva tara asta..
Legi împotriva libertății de exprimare
Al treilea aspect pe care îl evidențiază raportul AI este creșterea legislației în lume pentru limitarea protestelor civile ale activiștilor și jurnaliştilor. „În 2021, mai mult de o treime dintre țările din raport – 67 din cele 154 analizate – au introdus noi legi pentru a preveni libertatea de exprimare și de întrunire. Și multe guverne au folosit forța”, a spus Callamard, care a înregistrat cazul Belarusului când au scos mai multe avioane militare pentru a forța un zbor civil care transporta un activist să aterizeze. Se referă și la cele peste 200 de mass-media pe care le veți găsi în Afganistan odată cu sosirea talibanilor la putere pe 15 august.
Potrivit raportului AI, forțele de stat au folosit forță excesivă împotriva protestatarilor în cel puțin 85 din cele 154 de țări. În timp ce apărătorii drepturilor omului au fost reținuți în mod arbitrar în cel puțin 84 de țări.
