OMS nu ridică la cel mai înalt nivel alerta internațională pentru variola maimuțelor, deși recomandă creșterea supravegherii

María Teresa Benítez de LugoURMA

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) nu a fost ridicată la nivelul maxim al urgențelor sanitare internaționale și în prezent există un focar al virusului maimuței care a afectat mai mult de 5 țări și a raportat 3000 de cazuri de contagiune. Cu toate acestea, recomandăm creșterea vigilenței, deoarece blocarea este „în continuă evoluție”.

Potrivit concluziilor Comitetului de Urgență al OMS, reunit de joia trecută la Geneva, infecția nu este, în acest moment, un pericol global pentru sănătate, deși oamenii de știință sunt îngrijorați de „amploarea și viteza actualei epidemii”. Datele precise despre el nu au fost încă stabilite.

Membrii comitetului raportează că multe aspecte ale focarului actual sunt neobișnuite, cum ar fi apariția cazurilor în țările în care circulația virusului maimuțelor a fost documentată anterior.

De asemenea, pentru că majoritatea pacienților sunt bărbați care întrețin sex cu tineri care nu au fost vaccinați împotriva variolei.

Vaccinul împotriva variolei protejează și împotriva variolei maimuțelor. Cu toate acestea, ultimul caz de virus a fost depistat în Africa în 1977, iar încă din 1980, OMS a declarat că virusul a fost distrus complet în lume, pentru prima dată când o infecție infecțioasă a fost declarată eliminată de pe planetă.

Comitetul de Urgență al OMS recomandă să nu coborâm garda și să urmărim în continuare evoluția infecțiilor. De asemenea, desfășurați acțiuni coordonate de supraveghere, la nivel internațional, pentru identificarea cazurilor, izolarea acestora și acordarea tratamentului adecvat pentru a încerca să controleze răspândirea acestui virus.

Potrivit directorului general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, virusul variolei maimuțelor circulă pe continentul african de zeci de ani, dar cercetarea, supravegherea și investițiile au fost neglijate. „Această situație trebuie să se schimbe atât pentru variola maimuțelor, cât și pentru alte boli neglijate care există în țările sărace”.

„Ceea ce face ca această fermentație să fie deosebit de îngrijorătoare este răspândirea ei rapidă și continuă și în țări și regiuni noi, ceea ce crește riscul de transmitere susținută ulterioară în rândul populațiilor cele mai vulnerabile, cum ar fi persoanele imunodeprimate, femeile însărcinate și copiii”, a adăugat Tedros.