de la vigilență la acțiune

Pe melodiile din „Five Years”, David Bowie a cântat „tipul de știri a plâns și ne-a spus că Pământul moare”. 18,250 de zile mai târziu sau ceea ce înseamnă același cinci decenii, jumătate de secol sau, pur și simplu, 50 de ani, mesajul este același „ne aflăm într-o decizie decisivă”, avertizează Alicia Pérez-Porro, biolog marin și actual coordonator științific al Centrul de Cercetare Ecologie si Aplicatii Forestiere (CREAF).

Unul a avertizat că a fost lansat în iunie 1972 la prima Conferință a Națiunilor Unite asupra mediului uman. „Am ajuns într-un moment al istoriei în care trebuie să ne ghidăm acțiunile în întreaga lume, acordând o atenție mai mare consecințelor pe care acestea le pot avea asupra mediului”, se menționează documentele din convenția respectivă.

„În 1972 era absolut clar că există un climat și că situația de mediu era jenantă”, își amintește Joaquín Araújo, naturalist. Declarația ulterioară a întâlnirii a arătat clar în principiile sale: „Datorită ignoranței sau indiferenței putem provoca pagube imense și ireparabile mediului pământesc de care depinde viața și bunăstarea noastră”.

„În 1972 era absolut clar că situația climatică și de mediu era jenantă” Joaquín araújo, naturalist

Cu toate acestea, în ciuda avertismentelor, puține s-au schimbat. Potrivit datelor IPCC, grupul de experți în climă al Națiunilor Unite, „temperaturile zonei globale au crescut mai rapid din 1970 decât în ​​orice altă perioadă de 50 de ani în cel puțin ultimele două mii de ani”. La fel, producția de materiale plastice a crescut cu 660%, evidențiind formele de organizare ecologică.

„Vreau să fiu optimist și anumite lucruri au fost făcute bine”, răspunde Pérez-Porro. „În ultimii ani și odată cu pandemia, știința a fost apreciată și mai mult”, răspunde biologul marin. „Este adevărat că acum există mai multă conștientizare a mediului”, adaugă Araújo.

Este adevărat că 5 decenii mai târziu, unul dintre obiectivele de la Stockholm a fost atins: mediul se află în centrul dezbaterii. Rapoartele IPCC „să ajungă în presă”, spune Pérez-Porro, și „este o realizare că în fiecare an toate țările Națiunilor Unite se întâlnesc pentru a vorbi despre climă”, adaugă el. Dar, „guvernele continuă să refuze să coopereze și să abandoneze combustibilii fosili”, a denunțat Alex Rafalowicz, directorul Inițiativei Tratatului de Neproliferare a Combustibililor Fosili.

o jumătate de secol de activism ecologic

Conferința Națională a Unite asupra Mediului Uman

Pe 5 iunie a fost sărbătorită prima Zi Mondială a Mediului, comemorarea conferinței din 1972

Fondarea Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC)

Consens asupra unui program de acțiune cu noi straturi pentru realizarea unei dezvoltări durabile în secolul XXI

Semnarea acordului de la Kyoto

Emisii record de CO2, 36.300 miliarde de tone

o jumătate de secol de activism ecologic

Conferința Națională a Unite asupra Mediului Uman

Pe 5 iunie a fost sărbătorită prima Zi Mondială a Mediului, comemorarea conferinței din 1972

Fondarea Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC)

Consens asupra unui program de acțiune cu noi straturi pentru realizarea unei dezvoltări durabile în secolul XXI

Semnarea acordului de la Kyoto

Emisii record de CO2, 36.300 miliarde de tone

Activism de mediu

Conferința de la Stockholm, după două săptămâni de negocieri, s-a încheiat cu 26 de propuneri de acțiune care au plasat problemele de mediu în prim-planul preocupărilor internaționale. După ce au venit summiturile climatice din anii 90. „Am organizat 26 de summituri climatice și continuăm să jucăm de-a v-ați ascunselea”, denunță Araújo. „Avem o misiune în așteptare, care este o acțiune”, spune Pérez-Porro.

„Avem o misiune în așteptare, care este o acțiune” Alicia Pérez-porro, biolog marin și actual coordonator științific al Centrului de Cercetare Ecologică și Aplicații Forestiere (CREAF)

„Încă ne mișcăm prea încet pentru a menține planeta în zona de siguranță”, ne sfătuiește Laurence Tubiana, CEO al Fundației Europene pentru Climat. „În acest moment, nu mai respectăm Acordurile de la Paris din 2015”, își amintește Joaquín Araújo. „Vreau să cred că am ajuns”, a confruntat Alicia Pérez-Porro.

Politicile actuale duc ca planeta să provoace o creștere a temperaturii cu 2,7°C până în 2100. Un efect devastator asupra zonelor globale ale Pământului care ar putea provoca dispariția a unei treimi din speciile de plante și animale. „Sunt un optimist realist și nu vom ajunge la acest scenariu”, a comentat Pérez-Porro.