Legea Garanției Cuprinzătoare a Libertății Sexuale, mai cunoscută ca „legea numai da este da”, care elimină distincția dintre agresiune și abuz sexual și situația în care relațiile intime se concentrează pe consimțământ, apare astăzi publicată în Buletinul Oficial al State și nu va intra în vigoare decât pe 7 octombrie. După cum a oficializat BOE, titlul IV al legii cu privire la dreptul la îngrijire cuprinzătoare specializată și titlul VI care viza accesul și obținerea justiției vor fi exceptate de la intrarea în vigoare pentru șase luni.
Legea va intra în vigoare după mai bine de un an de proceduri legislative. Dacă BOE explică distincția dintre agresiune și abuz sexual, considerând agresiunea sexuală „toate acele comportamente care încalcă libertatea sexuală fără acordul celeilalte persoane”. Și mai arată și reducerea efectivă a pedepselor pentru agresiune sexuală, a căror limită maximă va fi de opt ani. După cum au explicat în mai multe rânduri avocații penalisti, la fel și juristul José María de Pablo pe Twitter, pe 7 octombrie, aceștia vor putea revizui pedepsele aplicate. De Pablo exemplifică prin contrastul textului în vigoare până acum (Codul penal în mână) cu legea singurului da este da publicată în BOE și subliniază că:
-Pedeapsa maximă pentru tipul de bază de agresiune sexuală scade de la 5 la 4 ani închisoare.
– Pedeapsa minimă pentru agresiune sexuală cu penetrare scade de la 6 la 4 ani de închisoare.
– Pedeapsa pentru agresiune sexuală agravată, care era de la 5 la 10 ani, este acum de la 2 la 8 ani. Această reducere -argumentează de Pablo- este foarte importantă, deoarece va permite acorduri de conformitate în aceste agresiuni, pentru doar 2 ani de închisoare cu suspendare, împiedicând deținutul să intre în închisoare.
-Pedeapsa pentru agresiune sexuală cu pătrundere și circumstanțe agravante, îi scade minimul de la 12 la 7 ani.
📝 Publicată astăzi în BOE LO 10/2022, garanția globală a libertății sexuale (Legea („Numai Da este Da”)).https://t.co/V00ja8qtj4
– José María de Pablo 🇺🇦 (@chemadepablo) 7 septembrie 2022
În plus, acest jurist remarcă că norma „are deja o mai mare discreție pentru judecători (noile marje sunt enorme) și mai puțină proporționalitate: infracțiunile de gravitate diferită se pedepsesc în același mod”.
În noua gamă de pedepse specificate de lege, limita este de 8 ani. „Pe scurt titluri scandalizate de viitoarele pedepse mici pentru infracțiuni sexuale grave și toată lumea va ataca judecătorii care se vor limita la aplicarea reducerilor pe care le aduce această lege”, argumentează astăzi De Pablo.
Raportul Consiliului Fiscal din ianuarie 2021 pe seama așa-zisei „lege doar da este da” a atras deja atenția asupra acestei modificări a încadrării penale. Acesta, precum și alte entități și experți juridici, au subliniat că Codul Penal din 1995 era mai punitiv decât noua normă.
Dintre aceste voci, cea mai puternică a fost cea a femeilor juriste din Themis, care și-au exprimat îndoielile cu privire la eficacitatea acestei sentințe de a reduce cele mai grave atacuri și și-au exprimat respingerea posibilității ca aceasta să conducă la o revizuire ulterioară a închide.
Însuși De Pablo a avertizat că atunci când legea publicată în BOE va intra în vigoare, peste o lună - pe 7 octombrie - parada avocaților va începe să solicite revizuirea condamnărilor clienților lor, ceea ce nu înseamnă, a recunoscut el De Pablo , că în cazuri precum La Manada de Sanfermín va fi posibil, pentru că condamnările erau deja „aproape de minimul lor legal”. Săptămâna trecută, avocatul tinerilor condamnați în iunie 2019 de Curtea Supremă a susținut că cu legea promovată de Ministerul Egalității va studia cererea de reducere a corecției clienților săi.
„Vor să sperie femeile”
Delegatul Guvernului împotriva violenței de gen, Vicky Rossell, a strigat împotriva „propagandei care urmărește să discrediteze” o lege esențială și care pune accent pe consimțământul la relațiile intime. „Vor să sperie femeile”, i-a reproșat el.
Pe această linie aderă asociații feministe, precum Fundația Femeilor, al cărei președinte a subliniat pentru ABC că această controversă datează de acum un an, când juriștii Themis s-au opus acestui nou sistem penal. Acum este o dezbatere oarecum oportunistă. Potrivit Marisei Sotelo, „intră în colisul criticilor la adresa legii când important nu este să le închizi pe viață, sau durata pedepselor, ci mai degrabă că schimbă revictimizarea femeilor și pune capăt impunitatea pe care o au unele crime. Practica judiciară a avut tendința de a plasa victima în lumina reflectoarelor și nu agresorul, care va fi întrebat acum ce a făcut pentru a obține acordul. Transcendentalul este schimbarea paradigmei judiciare”. După mai bine de un an de procesare a legii, zarva actuală se datorează – subliniază Sotelo – unor „analize simpliste” pentru că cu corpul juridic anterior „s-au aplicat pedepse foarte mari pentru abuz sexual și am fost scandalizați ca societate”, întrucât s-a întâmplat, spune El, cu fotbaliștii de la La Arandina.
La fel ca și Fundația Femeilor, entitățile consultate fac apel să verifice care va fi aplicarea practică a normei de către judecători.
Supunerea chimică sau înțepături
Pe de altă parte, regula introduce expres ca formă de comitere a agresiunii sexuale așa-numita supunere chimică sau prin consumul de substanțe și psihotrope care anulează voința victimei.
De asemenea, circumstanța de calificare agravantă specifică genului este introdusă în aceste infracțiuni și alte precepte ale Codului penal referitoare la răspunderea persoanelor juridice, suspendarea executării pedepselor în infracțiunile de violență împotriva femeilor, prejudicii sociale și infracțiuni de hărțuire, inclusiv hărțuirea stradală.
De la intrarea în vigoare a normei, actele de natură sexuală fără consimțământ sau care condiționează libera dezvoltare a vieții sexuale în orice sferă publică sau privată, care include agresiunea sexuală, hărțuirea sexuală și exploatarea prostituției altora. Legea organică își propune, de asemenea, să răspundă în special violenței sexuale comise în sfera digitală, care include diseminarea actelor de violență sexuală prin mijloace tehnologice, pornografie fără consimțământ și extorcare sexuală.
De asemenea, mutilarea genitală feminină, căsătoria forțată, hărțuirea cu conotații sexuale și traficul cu amenzi pentru exploatare sexuală sunt considerate violență sexuală. În cele din urmă, este inclusă omuciderea femeilor legată de violența sexuală sau feminicidul sexual.
Legea promovată de Ministerul Egalității a fost aprobată definitiv în Congresul Deputaților din 25 august, singurele voturi împotrivă fiind abținerea PP și Vox și CUP. Procesarea sa a fost amânată cu o lună după ce a fost acceptat în Senat un amendament Junts care a schimbat o scrisoare, pentru a include avortul și sterilizarea forțate (și nu forțate) drept „violența sexuală cea mai ascunsă”.
