Spania, încă departe de cel mai bun stat al său

ÎmbrățișăriURMA

Suveran în fotbal este cel care creează ligi, cel care poate crea turnee. UEFA este, a creat Liga Națiunilor, o competiție care servește, în primul rând, să ne împiedice să vorbim despre a 14-a pentru o vreme.

Tranzitul a fost dificil la început. Mutați fotbalul de club în fotbalul echipei naționale. Portugalia părea o echipă mai atractivă, cu jucători care au strălucit în ultimele luni, împotriva unei Spanie mai mici, cu profiluri secundare. Trebuia să adoptăm încă o dată perspectiva omului scund și priceput, la acel fotbal idiosincratic. Portugalia era mai bună și mai merita privită, iar Spania a fost slabă la început, fără ardoarea „Luisenrican”, fără acel punct de fierbere colectiv pe care l-a atins. Așa a fost, mai mult sau mai puțin, până a venit golul lui Morata, pe contraatacul atât de bine realizat de Gavi.

Acolo erau deja, și am început să ne amintim, i-am văzut reaparând pentru o clipă, valorile Spaniei, fotbalul lor rapid și sincronizat. Încetul cu încetul am trecut de la strălucirea nominală a fotbalului de club, a lui Leao sau Bernardo Silva, care fac gălăgie în „piață”, la aspectul fotbalului național, care pentru noi acum este pur colectivism, ceva aproape anonim, puțin. Coreeană, indivizi sub ego-ul regizoral al lui Luis Enrique, evazive, dar în cele din urmă de încredere. A fost o tranziție în care înregistram echipa gata făcută care este Spania, cea care a reușit să facă față Franței lui Benzema și Mbappé în această competiție. Jucătorii Portugaliei au fost mai strălucitori și au avut mai multă minge, chiar au dominat-o uneori, deși Spania nu a rămas fără motiv de existență. Motivul lui de a fi nu mai este asta, este Luis Enrique. A existat un minim colectiv care a funcționat, un șasiu și un motor care încă nu urlă pe deplin.

Echipa națională este departe de cel mai mare moment al său, dar departe din punct de vedere psihologic, nu fotbalistic (deși poate este același lucru). Ar lipsi un punct filozofic, de manie, de accent.

Această Ligă a Națiunilor este gândită ca un laborator pentru Cupa Mondială, dar Spania a fost deja făcută și trebuie doar să câștige temperatură, tensiune și determinare. Luis Enrique a făcut deja treaba de cernere și forjare, iar acum va trebui să ajusteze elementele mecanice ale echipei, perfecționându-le, înșurubându-le, intensificând presiunea, reînnoind încrederea în posesie.

Portugalia a avut un control mai mare asupra jocului, iar Spania a apărut doar pe partea sa defensivă și de contrapunctură. Aici antrenorul trebuie să influențeze avantajul nostru comparativ, care trebuie redefinit și actualizat. Trebuie să fim fervenți la atingere, chiar să delirăm.