Critica di u Curriculum di Religione per "asmiglianu" à u sughjettu di i Valori Civichi di u Guvernu

Giuseppina G. StegmannSEGUITU, CONTINU

U currículum definitivu di a Religione hà vistu a luce ieri dopu avè statu publicatu in a Gazzetta Ufficiale di u Statu (BOE). Questu, à u cuntrariu di ciò chì succede cù u restu di i sugetti, hè preparatu interamente da a ghjerarchia ecclesiastica, chì "hè rispunsevuli di indicà i cuntenuti di l'educazione è a furmazione religiosa cattolica", secondu l'Accordu trà u Statu spagnolu è a Santa Sede nantu à Enseignement et affaires culturelles.

U pianu di studiu hè statu rinnuvatu per l'appruvazioni di a nova norma educativa, u Lomloe, ma cunnisciuta cum'è "legge Celaá" è include u cuntenutu per tutte e tappe: Infant, Primary, Secondary and Baccalaureate.

Ghjesù è l'ONU

In ogni casu, in questi cuncetti parenu assai simili o piuttostu idèntici à quelli utilizati da u Guvernu in u restu di i sugetti, in particulare in i Valori Civichi è Etici.

Questu hè u prublema cuntruversu chì "succede" à l'Educazione per a Cittadinanza, chì era ancu assai contestatu da a cumunità educativa. Cusì, tutte e tappe menzionanu l'Obiettivi di Sviluppu Sostenibile di e Nazioni Unite (SDGs), cum'è i Valori. Per esempiu, in u casu di u Baccalaureat, in a listessa sezione di cunniscenze basi induve si prisentanu ancu i principii fundamentali di a duttrina suciale di a Chjesa (DSI), indica chì i studienti devenu "cunnosce è valurizà e diverse iniziative glubale chì cercanu prughjetti di lanciazione". per un futuru sustenibile, in particulare i scopi di sviluppu sustenibile (SDGs) ", dice u curriculum publicatu nantu à u situ di u BOE. "U prughjettu di Diu annunziatu in Ghjesù Cristu, fraternità universale, furnisce un orizzonte trascendente chì hà cunfirmatu u nostru impegnu à l'ugettivi di u sviluppu durevule è i diritti umani", dice u Curriculum Primariu. "U curriculum ùn tratta micca tutti i temi chì puderanu esse trattati in una classe di Religione Cattolica è hè diventatu un hibridu trà i Valori Civichi è Etici è a Religione; avà i dui sugetti sò assai simili l’un à l’altru », dice un rapprisentante di parechji centri educativi cù l’ideulugia cattolica.

"Cittadinanza Globale"

Ma fora di i SDGs, u curriculum usa parechje frasi chì sò identiche à quelli chì appariscenu in i curricula appruvati da u ministeru guidatu da Pilar Alegría. Ancu in Primaria, in riferimentu à una di e cumpetenze chì i studienti devenu acquistà, u curriculu dice : « L’acquistu graduale di sta cumpetenza significa avè sviluppatu l’autonomia è l’identità persunale ; Avè acquistatu valori è regule di coesistenza inclusiva, abitudini di travagliu individuale è in squadra; anu sviluppatu e so capacità affettiva in tutti i contorni di a parsunalità; è avè ottinutu qualchì stilu di vita sanu è abitudini di cunsumu rispunsevuli, mentre esse cuscenti di i so bisogni fisichi è emotivi ". A cura di u pianeta apparisce ancu, assai presente in i curricula di l'Esecutivu Sánchez: "L'area di a Religione Cattolica prupone i principii è i valori di l'insignamentu suciale di a Chjesa per cuntribuisce à u bè cumunu, à u pienu umanu. cumpiimentu è à a sustenibilità di u pianeta ". In seguitu, hà mintuvatu "a inuguaglianza trà l'omi è e donne" o l'impurtanza di "a citadinanza glubale". In l’Insegnamentu Secundariu Ubligatoriu, si prisenta « a sulidarità intergenerazionale » ; "ecodipendenza"; "amicizia suciale" o "co-responsabilità intergenerazionale".

Più participazione

Scoli Cattolici, u patronu di l'accordu cù più di 2 milioni di scole in u nostru paese, hà dettu chì "u novu curriculum cuntene una visione nova di u sughjettu, in linea cù l'Obiettivi di Sviluppu Sostenibile (SDG) è cù i prublemi attuali. Allora avissimu vulsutu una participazione più grande in a so elaborazione, a pussibilità di porting da l'esperienza, stu novu approcciu hà difensori è detractors è solu u tempu mostrarà una visione di u so successu ", disse Luis Centeno, secretariu generale diputatu di l'associazione patronale. . « In ogni casu, cunsidereghja chì u sughjettu hè un pezzu fundamentale per ghjunghje l'ughjettu custituziunale di l'educazione : a furmazione integrale di a persona. Nimu pò rivendicà una educazione cumpleta senza avvicinà a religione è a facet trascendente di a persona. Tuttu chistu senza rinunzià à l'essenza stessa di u Cristianesimu, cum'è pilastru di a nostra storia è di a nostra cultura ".

« E famiglie cunsidereghjanu chì a tematica chì si travaglia in u curriculu hè impurtante ma hà troppu di una dimarchja trasversale, è tocca à temi chì sò digià trattati in altre materie. Dunque, puderia esse andatu più in a religione stessa ", disse Begoña Ladrón de Guevara, presidente di a Confederazione di i Genitori di Studenti (Cofapa). "In ogni casu, e famìglie si cunfidanu di a figura di i prufessori chì sò quelli chì trasmettenu cunniscenze è furmànu i nostri figlioli è difendemu sempre chì l'assignazione cuntinueghja à esse pruposta per chì e famiglie chì volenu ponu scegliela".

Fonti di a Cunferenza Episcopale anu difesu chì "stu curriculum mantene, cum'è tutti i precedenti, l'essenza di u missaghju cristianu è a fonte epistemologica di a Teologia. Cum'è i precedenti, hà presu u formatu pedagogicu di u quadru curriculare, in questu casu di u Lomloe, è e cumpetenze chjave. È, dunque, u curriculum hà cumminatu l'essenza di ciò chì a classa di Religione hè, vale à dì a visione cristiana di a vita, cù una cuntribuzione specifica à u prufilu di uscita di i studienti. Hè statu ancu u risultatu d'un prucessu participativu, cù quale tutta a cumunità educativa hè stata à sente ». Aghjunghjenu chì "stu curriculum, in e so cumpetenze specifiche, mantene a visione cristiana di a persona è di a vita, di a sucità - chì include a Chjesa -, di a cultura, è di u dialogu fede-cultura-ragione", hà dettu José Ramón Navarro Couple. .