O Pablo Armando Fernández sa avea ma ave tala i se tasi o ana malaga i Niu Ioka. O le a i le va o le 1991 ma le 93, e mautinoa I le lua pe tolu tausaga mulimuli o aʻu i Cuba. I lena taimi na asiasi atu ai Paulo i le Iunaite Setete e aunoa ma se faigata. O lona taimi o se tagata atamai (e pei ona aafia i le mataupu lauiloa Padilla) ua mavae ma na ia tuuto atu o ia lava i le mauaina o uiga i Havana, mai Saulo Landau ma James A. O Michener na avea foi ma Lazarillo ia Norman Mailer e savali i le aai (o le a le matauʻa, fuck!) Ina ua taunuu i Cuba, o se matafaioi na i ai i le faiga na fuafuaina mo aʻu i le ogatotonu o le 80s, aemaise lava pe a uma le lolomiina o le 'Hemingway i Cuba', ma ina ua maeʻa loʻu toe faʻaleleia mo aʻu faʻamataʻu o le teteʻe na aofia ai foi i le faila o le mataupu Padilla ua taʻua muamua. Ae i lenei laʻasaga o loʻu toe fanauina, na umi se taimi na iloa ai e Fidel o tusitala e le o loʻu malosi ma na vave ona ia faʻatonuina aʻu e galue i le lalolagi o solitulafono. Ua tofia a'u e Robert Vesco e fai ma mea autu. E ui lava, ioe, matou te ioe o le mataupu lenei o se isi tusitusiga, o lea matou te faaauau ai. O Pablo lava ia na faamatala mai ia te au le tala ia Salman. Ua uma ona ia taʻua o ia, Salman, e pei o ia o se tausoga, mai iina, mai le batey o le falegaosi Chaparra, le nuu i matu o Oriente na sau ai. O Pablo, o se tagata aulelei i taimi uma ma e ui lava e le mafai ona natia ona uiga soonafai i nisi o taimi—e oo lava i se faailoga o se faiga faa-Cuba sa manaomia i lona olaga—na ia vaseina i ana taga le matagofie o ana tala, e le o ni uiga le migao pe faasoesa ae tumu i le ulavale. e matua'i fa'atauva'a na mana'o ai se tasi e vaetamaina o ia, ma o ana tala, mo isi, e matagofie. “Ma–ra–v–llo–sas”, e pei ona ia folafola mai. Soo se mea e taulia. O le mea e leaga ai, o se tagata talatala tautala e sili mamao na iloa tala tusitusia. Sa i ai se masalosaloga, peitaʻi: o ia o se tusisolo ma na amata lana galuega i se tusi e taʻua o le 'Psalter and Lamentation' ma e le mafai ona e faʻatuatuaina se tusitala e mou atu i se igoa faʻapea. E ui lava mulimuli ane na ou taʻu atu ia te ia na ou faamagalo atu ia te ia ona o Borges i lona talavou sa galulue faatasi i se lomiga e taʻua o 'El Monitor de la Educación Común'. I le isi itu, sa i ai nisi o mea na fesootai ai aʻu ia Pablo. O le tasi o le 'Verde Olivo', le mekasini a le militeri, i se tasi o ana uluai osofaʻiga faasaga ia i matou (i le afiafi o le puʻeina ma mulimuli ane faitioga a le tagata lava ia i le mataupu Padilla), ia Oketopa 1968, ma sili atu nai lo osofaiga, o se tauemuga, lolomi ata tifaga lea na latou faaigoa ai o ia o le PAF mo mataitusi muamua o lana numera ma o le mafuaaga lena talu mai lena taimi ou te faaigoa pea o ia PAF. Ou te manatua ina ua ia faaali mai ia te au itulau o loo matala o le mekasini, sa ou matuā ʻata. Sa tū o ia i inā ma teʻi, ma i le faaiʻuga na ia faapea mai iā te aʻu: “E lē faapea ua e lē mamā. O le mea lea ua e amio leaga”. “Pablo—na ia taumafai e faamatala mai le māfuaaga o loʻu olioli ma faaaofia o ia i le māfuaaga—: Pe e te lē o iloa ea ua tatou taunuu? Ua uma ona tatou fetaua'i. Mulimuli ane, ua taʻutaʻua.” O se sootaga malosi lena, a ea? O le mea moni sa i ai i totonu o lena fale ma i totonu o le faitotoa Creole, ma nofoa laupapa, ma maua ai se paleni, lea sa masani ona ou faaaluina ai ni aoauli matagofie e talatalanoa ai ma le PAF ma i se tasi aso, faatoa taunuu mai Niu Ioka, sa ia taʻu mai ia te au. na ia toe feiloai ma Salman Rushdie i lena aai. O se taimi na ou le toe faʻalavelave tele ai ia te ia talu ai ua toe faʻaleagaina loʻu tagata faʻalavelave (o le taimi lea ona o loʻu fegalegaleai ma nisi o tagata na faatoa fanaina, aemaise lava General Arnaldo Ochoa ma Colonel Antonio de las Guardia) ae o ia. sa manaomia ai se fiafia o lana tautinoga e pei ona sa i ai ma maaa e pei o aʻu i le tusiaina o se manatuaga mama lea ua uma ona ia mafaufauina o le igoa o le 'Mama mea na tupu' ma manaomia ai le manatuaga a Gertrude Stein 'The autobiography of Alice B. Toklas 'ona ua leiloa pe gaoia laʻu ma sa ou naunau e faʻaaoga e fai ma faʻataʻitaʻiga. E lei maua e le PAF i totonu o le faitau afe o manoa o voluma na ufiufi puipui o lona fale i luga o fogafale e lua. Faatasi ai ma a’u ma mulimuli atu i ona tua, sa fealuai solo Pablo i le potu ma valaau, i le faaPeretania, Alice B. Toklas, e pei o ia o se tama a se tina ua leiloa po o Little Red Riding Hood i le togavao pe a amata ona pa'ū le po. “Alice!” o le alaga atu lea o Pablo, ma le tiga loto nutimomoia. "Alice, o fea oe, Alice? Fa'amolemole Alice! Alice, o fea oe? Oi Alice!" E lei aliali mai le tusi. E ui ina na o le togavao na i ai e faaopoopo ai se paʻi o tala faatino i lana sailiga faʻanoanoa o Alice ma e leʻi paʻu foi le po. I se taimi na faamuta ai le sailiga ma le pueina o le misiona ma matou o atu i le faitotoa, e suʻe faʻatau. O se paleni manaia, e le pei o luga o se suigi, e faataga ai se talanoaga e tafe. O lea, o ia, o le fa'aloloa o ana pa'u na fa'atauina i le matagaluega o ofu tane a Macy's i Roosevelt Avenue i Niu Ioka, o le fa'ailoga aulelei a se ali'i mata'utia na fa'apa'ū ifo i lona nofoa fa'apipi'i pa'u, ma fa'atasi ai ma le fa'amoemoe e fa'amalieina ai lona fa'atauva'a, na ia ta'u mai ia te a'u sa ia o le na tauaveina lena savali mo Fidel, e ui lava o se mea na ia ta'u mai ia te au ma le mautinoa sili. Sa manao Salman Rushdie e malaga i Cuba mo se puipuiga. Sa i ai o ia i le vevela o le tuliga e fasioti ia te ia na tatalaina e Ayatollah Khomeini e taui ma sui mo le lolomiina o lana tala 'Satanic Verses' lea na tuuaia e le taʻitaʻi lotu i le upu leaga. O le fatwa a Khomeini i le 1989 na tuuina atu i le Aso Valentine 1989 e aofia ai le tuuina atu o le miliona tala i le tagata na ia saeia le ulu o le tusitala atuatuvale ma na te le maua se nofoaga sili atu e puipuia ai o ia nai lo Cuba. mata'utia. Faʻanoanoa. fa'anoanoa. Na ia faʻafememeaʻi foʻi faʻailoga uma o le mama ma le amiotonu o le Cuban Revolution. Na ia vaaia le lelei i soo se tau i se faagasologa o lona taunuuga moni o le tauiviga faigata e ola ai. “Sa matou taumafataga o le aoauli ma sa ou talosagaina,” o le tala lea a le PAF. “Tagata? Se faleaiga taugata? “Tatou fai atu na'o. O se faʻafitauli saogalemu." “Ioe na ia totogia. Ae o fea e maua mai ai le tupe? “Ou te le iloa, Perenise”. Sa ou faapena. Prince… "O le a siosiomia oe e le tele o le FBI poʻo Scotland Yard. Ia, o Scotland Yard e sili atu le vaivai o le aufaigaluega, ”o laʻu tala lea. “E leai. Ou te lei vaai ia i latou”. "Aua e te ula mai ia te aʻu, Pablo. Sa tele atu au Initia i Custer." Sa ou tu, ma faaputuputu ou mafaufauga. “Ae e, e leai se mea e taua. O le mea taua o Fidel. O le a le tala a Fidel? Sa faalaeiauina foʻi aʻu i le mafai ona faia o se gaoioiga alofa mai le taʻitaʻi. “E leai se tagata. O le a le mea ua tupu,” o le tali atu lea a Paulo. "Ioe", na ia iloa le tali mai ia te au i luma. "E le valea Fidel." Ua uma ona faʻaogaina e Pablo o ia lava ma le mana ma na ou iloa o le a avea lea ma ana tali. Ae, na ia iloa o le tali a Fidel. "E le faapea o Fidel e valea." “Ioe,” sa ou fai atu ai. O le mea moni, ma sa ou teuina lenei mea ia Pablo, e leai se mea e sili atu ona tutusa ma se gaioiga a le CIA nai lo lena tala. "E te manatu o Fidel Castro o le a tau ma Iran i luga o se tusitala?" Na lagolagoina e Pablo loʻu manatu i se luelue. Fa'atatau. E leai se mea e mafai. "Ae, seoli, o loʻo ia te oe Robert Vesco iinei," o lana tala lea ma le ita tele. O le lotogatasi le maalofia ma le maualuga pe a sauaina aʻu lava ia i se tulaga o le faateleina o le lamatiaga i totonu o tuaoi o loʻu atunuu ma e aunoa ma Scotland Yard poʻo le CIA poʻo le FBI poʻo le Mossad poʻo le Royal Canadian Mounted Police poʻo se tasi e puipuia aʻu ma totogi. matou 'aiga o le aoauli ma tagata ese i le sailiga o auala e sola ese ai. Ma, i le taimi lava lena, a o leʻi tuuina atu ia Pablo se avanoa e faafefe ai aʻu, na ia faaopoopo mai: "Ae o Vesco o se fusuaga i le va o Fidel ma Amerika. O i latou ia e manana’o i le ulu o Vesco. manino". A silasila lelei i mea, ma le manuia o tausaga, o le mea sili na tupu ia Salman Rushdie, o le musu o Fidel e talia o ia i totonu o le atunuu. Aua, mulimuli ane, na ia mafaufau i le taunuuga Cuban o Robert Vesco. Ina ua saisai Fidel i le 1996, ina ua faasalaina o ia i le 13 tausaga i le falepuipui mo le solitulafono o le faaseseina o se kamupani a le setete o Cuba mo suesuega faafomai. I le faaiuga, ina ua ia tatalaina o ia, o ia o se toeaina e maua i le kanesa o le mama ma ua sauni mo le tuugamau. Na lagomau o ia i le aso 23 o Novema, 2007. O Salman, i lena taimi, na gaoioi e pei o tausaga auro o le Cuban Revolution e leʻi iloa le paʻu o le mataupu Padilla. E peiseai, mai ia Sartre i le tagata sili ona maualalo mai Patagonia, na latou vaʻavaʻai pea ia Havana o le New Mecca. Sa i ai iina le Ta'ita'i Sili Fidel Castro, ua sauni e piki uma i latou. O le toa faititili ma lana pelu na tulaʻi ma taʻu atu ia i latou: lalafi i oʻu tua. O taua ma le parataiso ua tuufaatasia i le paia o se folafolaga. O au o lou pa. opogi.
