O le ata tifaga Sipaniolo muamua i le talafaasolopito, na tusia i le 1897, o loʻo i ai le saini a José Sellier. E ui lava na fanau mai i Givors, Farani, ae na ia faaaluina le tele o lona olaga i La Coruña, lea sa i ai foi, e faaopoopo atu i le avea ma se paionia fai ata tifaga ma sili ona taua pueata i totonu o le aai, o se "transformer o sosaiete" i le aai o Herculean. O lenei 2022 e faailogaina ai le 100 tausaga o le maliu o lenei Franco-Coruñés "agai i luma, masalo Freemason", o le na suia le aai Herculean i le faaiuga o le 9 seneturi. Ae e leʻi iloa lenei mea seia oʻo i le toeitiiti atoa le seneturi mulimuli ane, ina ua suʻesuʻe e le au suʻesuʻe Rubén Ventureira ma José Luis Castro de Paz, o loʻo galulue faʻatasi ma isi, e pei o Alfonso Sellier, o le atalii o le atalii o le atalii o le tagata fai ata tifaga, o Luis Sellier, na suʻesuʻeina le ata o le pueata mai Calle San Andrew, XNUMX.
Ona o lona amataga faaPeretania, latalata i le uso o Lumière, o tagata suʻesuʻe o le ata tifaga, o Sellier "pe a le o le muamua, o se tasi o le muamua" na mauaina le ata tifaga i Sepania.
Seia oo mai i le taimi nei sa talitonuina o le ata tifaga a Eduardo Jimeno, 'Salida de misa de twelve del Pilar de Zaragoza', o le uluai ata Sipaniolo, ae i le faaiuga na foliga mai na pueina i ni nai masina talu ona uma 'Orzán, oleaje'. , 'Fábrica de gas' ma le 'Plaza de Mina', saunia e Sellier, lea na amata mai i luma o le taumafanafana o le 1897. O le mauaina na lomia e Rubén Ventureira i El Ideal Gallego ia Tesema 1995. O le fasi pepa e leʻi "tele sona aafiaga", na ia fai mai, seia oo i se tasi aso ua tatagi le telefoni mo Coruña: o le Au Peresitene o le Xunta, fesili mo nisi faamatalaga e uiga ia José Sellier. "Ou te fai atu na faitau e Peresitene Fraga ma maua ai le manaia tele," o le ata lea a Ventureira. Na faʻatonu e Manuel Fraga se faʻasalalauga faʻasalalau e faʻasalalau i lenei tulaga, ma o le aso na sosoo ai o le tala "na oʻo mai i le aufaasālalau uma" ma na amata ona faia gaioiga i le ata o Sellier. A o ola o ia ma toaga, o ia o se tagata i totonu o le aai, ae ina ua mavae lona maliu na leiloa lona talatuu seia oo ina toe tuu o ia e nei tagata suʻesuʻe i lona tulaga: o le paionia le mafaatusalia o ata tifaga Sipaniolo.
O le mea moni, o lea ua tuʻuina atu se numera i se sikuea i le aai Herculean ma i se vaega o le Mestre Mateo faailoga, na faʻafaigaluegaina José Luis Castro de Paz, tusitala faasolopito ma polofesa o Fesoʻotaʻiga Audiovisual i le Iunivesite o Santiago. "O le tagata faʻatau e iai se taua faʻapitoa mo le taulaga o La Coruña" faʻapea foʻi mo "Galicia". E musu le polofesa e faʻatapulaʻaina lona talatuu i le avea ma 'faatonu' o le 'muamua Sipaniolo ata tifaga i le tala faasolopito', ae o lana gaosiga o se tagata pueata e pei pe sili atu ona talafeagai nai lo le ata tifaga: e ala i lana tioata na ia pueina ai le uluai 'faaipoipoga faatauatane. ' o Elisa ma Masela—o se ata na faimalaga i le afa o le lalolagi; i le 1901 sa le mafai ona mafaufauina le faaipoipoga a itupa tutusa—po o Santiago Casares Quiroga. O lona uso o Lui e nafa ma le ata lauiloa o Rosalía de Castro, ma sa galue foi mo lana potu aoga a Emilia Pardo Bazán. O le matafaioi a lenei aiga e taua tele o ni paionia ma tusitala o na tausaga, ae o se "faaliliuina o sosaiete," o le tala lea a Castro de Paz.
José Sellier, lea ia Aperila 1897 lea na ia faamaumauina ai na ata tifaga e tolu, masalo na te le iloa le taua o ana gaioiga o le ai ai: o ia o le muamua, ae i lena taimi sa i ai ni nai tagata, sili atu pe itiiti ifo i le taimi e tasi, na faia ma a Malamalama. I le va o tagata faʻatau tutoʻatasi, e pei o Eduardo Jimeno, ma faʻatautaia a le au uso Peretania lava ia, oe na taamilo i Europa ma tagata ata tifaga e puʻeina ma faʻaalia le mea fou i le tele o laumua i se taimi puupuu. O le mea moni, o nisi o tagata faʻaalia Potukale, o sui faimalaga o Casa Lumière, na asiasi atu i Galicia, ulufale mai lo latou atunuu, seia oʻo i La Coruña: ina ua latou taunuʻu i le taulaga, na latou iloa ai ua alu atu Sellier ma ua uma ona i ai se ata tifaga, ma tuʻu. se aso e tatala ai ana ata tifaga: Me 23, 1897, lea ua 125 tausaga talu ai.
I le faaiuga, o Sellier ma le Potukale na faʻaalia i le aso lava e tasi ma i le auala lava e tasi. O le Franco-Coruñes, i lena taimi, sa faatulagaina i totonu o le nofoaga o Calle Real nº 8, ma na vave ona nofoia e le aufaipisinisi a Luz, i le numera 23. "O se mataupu sili ona fia iloa", o le tala lea a Ventureira. “I le ala”, i se nofoaga i Sellier—mulimuli ane o le a siitia atu i San Andrés—, e peiseai o se valoaga, ona fausia ai lea o le “le faletifaga iloga o Paris Cinema” i La Coruña: e ui lava o se Toso&Usa seia oo i le tausaga talu ai. , e mafai lava ona e faitauina le faʻailoga tuai i luga o lona facade. "Sa i ai se galuega maoae a Sellier lea na ia taamilo ai i isi aai Galician ma lana ata tifaga," o le tala lea a Ventureira, ae na oo mai le taimi na litaea ai o ia o se tagata fai ata. E le o manino lava pe aisea, ae o mea uma e faasino i se filifiliga faapisinisi, fai mai Castro de Paz: o le mea fou na salalau solo i Sepania, ua uma ona oo atu i itu uma o le peninsula, ma o le mea fou na muta, faapea foi ma le leo ua faaitiitia. mai tupe maua. Ae sili atu i mea uma, o ia "o se tagata pueata", ma e sili atu ma le seneturi talu ai le manatu o le fale tifaga e le o se faatufugaga, ae o se elemene mataʻina ma ofo.
Tupulaga
I totonu o lana fale pueata, na ia toe foi i le faia o le mea sili na ia iloa: ata. "O tagata uma mai Coruña na pasia a latou sini," o le tala lea a le au suʻesuʻe. O tagata e pei o Federico Fernández, o le na faavaeina le Deportivo de La Coruña, na foliga mai e pei o se tagatanuu; le pulenuu o La Coruña, Manuel Casas; Casares Quiroga poʻo Sir John Moore mai lona tuugamau i le Faatoaga o San Carlos. O le mea moni, o le tele o nei ata taua-e aofia ai ma Marcela ma Elisa-na faia ina ua mavae lona taimi o se tagata fai ata.
Aʻo leʻi tuʻu ese le mea pueata vitio, na ia fanaina se isi lima o ata tifaga, o nisi e ofoofogia ma ofoofogia e pei o le 'Return from Cuba/Disembarkation of the manua from Cuba in our port', ina ua taunuu le vaa 'Isla de Panay' i La Coruña ia Setema. 6, 1898. Na lipotia mai e le au lomitusi i le aso na sosoo ai: o tagata manuʻa na matua vaivai, matua vaivai lava, o loʻo faʻaalia i luga o latou foliga le tiga e mafua mai i maʻi o loʻo pulea ai i latou ma le pala e mafua mai i faigata na mafatia ai, e foliga mai o le a le mea moni. .” E le gata i lea, o le aso lava lea na faia ai se lipoti o ata e faasaoina.
Ole taimi nei e leai ni a matou faʻamaoniga o le galuega a Sellier nai lo ana ata. O le mou atu o ana ata na faʻaalia ai le itiiti o lona iloa e uiga i lana mataʻina. "Na mafai ona ia faʻatau atu i se tagata faʻatau auala," o le faʻaaliga lea a Castro de Paz, pe "atonu na lafoaʻia e lona atalii" e ui lava na ia galue i se fale ata. I le tulaga o Jimeno, o lana fanau, na latou iloa le mea na ausia e lona tama, na latou tausia ana ata, o le mea lea e mafai ai ona e vaʻai i le mea, seia oʻo i le kuata o le seneturi talu ai, na manatu o le uluai ata Sipaniolo.
faiga tulaga ese
Faaalia e le polofesa “o na tausaga, e na o le tasi i le selau lipine e faasaoina”, e lē o se mea la e faateia ai le leiloa o le galuega a Sellier. E le gata i lea, "o le fale tifaga lemu i Sepania", i totonu o le 20th seneturi, "naʻo le XNUMX%" o le gaosiga o loʻo faʻasaoina. O se fa'anoanoaga fa'apitoa aua, e le gata i le avea ma ulua'i ata fa'a-Sipaniolo, ae sa ese mai ata na faia i lena taimi, o le fa'aaliga lea a le polofesa.
O le galuega a Sellier e le o se lotu, e pei o le toʻatele-vaai Jimeno-, ma na ia faʻamalosi i le "protofiction" ma le 'Siesta interrupted': Castro de Paz e manatu o se ituaiga o tala i se leo malie lea e ala ai nisi tamaiti. e iai se tamaloa e fa'amoe. O le mea masani e le o lena, ae o le faamaumauina o mea sa latou siomia ai i latou, e pei o le 'Fábrica de gas', lea e manatu le au suʻesuʻe o le a muamua ona o le fale gaosimea "o le mea na ia i luma o ona mata talu mai lona laʻitiiti. ".
Peitaʻi, matou te iloa pe na faapeʻī na lipine. Pe, a itiiti ifo, e mafai ona tatou manatu i ai ma se avanoa lelei o le manuia. O ata o Sellier na pu'eina i le taimi lava e tasi na fa'amauina ai nisi o ana galuega, e pei o le 'Entierro del General Sánchez Bregua' po'o le sua o le sami i le matafaga o Orzán, o lo'o fa'asaoina. O le mea e sili ona saogalemu o le "o le mea e tuʻu ai e le lipine le mea pueata, e tuʻu ai foʻi le ata tifaga", o le mea lea o ata o le a avea, o ata o le a faʻaauau pea. E aofia ai ma mataupu na fa'aogaina i isi vaega o Europa lea o ata o lo'o fa'asaoina o lo'o pu'eina mai le ata, o lona uiga o se manatu. E le taumate, ae mafai.
