Ce este jurisdicția contencios-administrativă?
Jurisdicția Contencios-Administrativă (LJCA) este ramura Puterii Judiciare care se ocupă de cunoașterea și inspecția tuturor proceselor legate de aplicarea Legii, adică cea care se referă la setul normativ destinat controlului a legalității în ceea ce privește acțiunea administrativă și, supunerea acestei activități scopurilor care o justifică, precum și atenția tuturor acelor resurse ale administratului care procedează împotriva rezoluțiilor administrației pe care le consideră neloiale.
Prin urmare, jurisdicția contenciosului administrativ este stabilită pentru a judeca controversele administrative și litigiile care apar în legătură cu activitatea entităților publice și a acelor persoane private care sunt însărcinate cu îndeplinirea diferitelor funcții interne ale diferitelor organe corespunzătoare statului. .
În funcție de țări, o parte a administrației justiției poate corespunde, ca în cazul Spaniei, sau poate aparține și unui înalt organism administrativ, în general un Consiliu de stat, ca în cazul Franței.
Cum este reprezentată jurisdicția administrativă contencioasă și care sunt acțiunile sale?
În jurisdicția administrativă contenciosă, statul este reprezentat în principal de autoritate administrativă, iar în funcționarea sa legată de indivizi, se desfășoară două tipuri de acte, care sunt:
- Acte de management: Sunt acele acte în care statul acționează ca persoană juridică, ca subiect de drept privat, această acțiune poate fi prin celebrarea de acorduri sau contracte. Autoritatea administrativă este supusă sistemului judiciar, în același mod ca și în cazul persoanelor fizice.
- Acte de autoritate: Sunt acele acte executate de stat prin autoritate, adică acțiunile pot fi efectuate „Comandarea, interzicerea, permisiunea sau sancționarea”. În aceste cazuri, autoritatea este supusă numai legii, cu excepția faptului că, prin actele aplicate, aceasta poate afecta drepturile politice sau civile ale indivizilor, atunci actul în sine ar deveni un act ilegal sau abuziv și, prin urmare, acesta ar putea face obiectul revendicării.
Afirmația făcută de individ cu privire la actele ilegale sau abuzive ale autorității administrației în fața puterii judiciare este ceea ce este cunoscut ca „Contencios administrativ”. Se rezumă atunci că acest act este disputa dintre autoritatea administrativă (stat) cu persoane fizice.
Ce legi guvernează jurisdicția administrativă în contencios?
Controlul judiciar al actelor și reglementărilor generate de administrația publică în Spania este garantat de articolul 106.1 din Constituția spaniolă.
Acest articol 106.1 din Constituția spaniolă este cel care stabilește că „Instanțele judecătorești” pot controla puterea de reglementare și, prin urmare, legalitatea care corespunde acțiunii administrative, precum și supunerea acesteia la scopurile care o justifică.
Conform Legii 29/1998, din 13 iulie, de reglementare a jurisdicției contencios-administrative, aceasta indică în art. 1, că instanțele și tribunalele sunt responsabile de ordinea contencios-administrativă și că, prin urmare, trebuie să cunoască pretenții deduse în legătură cu acțiunea administrațiilor publice corespunzătoare care sunt supuse dreptului administrativ, cu privire la dispozițiile generale de rang inferior legii și, de asemenea, cu legea legislativă atunci când acestea sunt depășite în ceea ce privește limitele a delegației.
Cine alcătuiește administrația publică?
Conform Art. 2. din Legea 29/1998, din 13 iulie, de reglementare a jurisdicției contencios-administrative, prin efectele administrațiilor publice se vor înțelege următoarele:
- Administrația generală de stat.
- Administrațiile comunităților autonome.
- Entitățile care alcătuiesc administrația locală
- Entități de drept public care sunt dependente sau legate de stat, comunitățile autonome sau entitățile locale.
Cine alcătuiește ordinul jurisdicțional contencios-administrativ?
Este alcătuit din următoarele organisme:
- Instanțele de contencios administrativ.
- Instanțele centrale ale contenciosului administrativ.
- Camerele contencios-administrative ale curților superioare de justiție.
- Camera de contencios administrativ a Curții Naționale.
- Camera de contencios. Administrativ al Curții Supreme.
Care sunt competențele care corespund instanțelor de contencios administrativ?
Competența instanțelor de contencios administrativ, care sunt instanțe unipersonale, sunt următoarele:
- Contestația de tip contencios-administrativ care are legătură cu protecția jurisdicțională a drepturilor fundamentale, elementele reglementate și decizia despăgubirilor care urmau să fie legate de actele guvernamentale sau ale consiliilor de conducere ale comunităților autonome, indiferent dacă a fost natura acestor acte.
- Contractele administrative respective și actele de pregătire și atribuire a celorlalte contracte care fac obiectul legislației privind achizițiile publice ale administrațiilor publice.
- În ceea ce privește actele și prevederile corporațiilor de drept public, adoptate în exercitarea respectivă a funcțiilor publice.
- Ce corespunde actelor administrative de control sau supraveghere care sunt dictate de Administrația concedentă, în raport cu cele dictate de concesionarii serviciilor publice care implică exercitarea competențelor administrative conferite acestora.
- Răspunderea patrimonială a administrațiilor publice, indiferent de natura activității sau de tipul de relație care decurge din aceasta, și din acest motiv nu pot fi acționate în justiție în fața ordinelor jurisdicționale civile sau sociale.
- Și toate celelalte chestiuni care sunt legate sau atribuite în mod expres de lege.
În cadrul jurisdicției contencioase, ce acte sunt excluse?
Următoarele aspecte sunt excluse din ordinea jurisdicțională contencioasă:
- Cele atribuite ordinelor jurisdicționale civile, penale și sociale, chiar dacă sunt legate de activitatea corespunzătoare cu Administrația Publică.
- În ceea ce privește contestația militară contencios-administrativă.
- În ceea ce privește conflictele de competență dintre instanțe și tribunale și administrația publică respectivă, precum și conflictele de competențe apărute între organele aceleiași administrații.
Care sunt termenele pentru depunerea contestației?
Termenele pentru depunerea contestației contencios-administrative sunt următoarele:
- Acte expres: Sunt două (2) luni din ziua următoare publicării dispoziției contestate corespunzătoare sau notificării sau publicării actului, prin care procedura administrativă trebuie să fie încheiată, dacă este expresă.
- Actele presupuse: numite tăceri administrative, în care există șase (6) care vor fi numărate pentru solicitant și alte posibile părți interesate. De a doua zi pentru toți cei care, conform reglementărilor lor specifice, are loc presupusul act administrativ.
Este de remarcat faptul că Curtea Constituțională Plenă (TC) din hotărârea din 10 aprilie 2014 a stabilit clar că atunci când Administrația respinge o petiție de la un individ din cauza tăcerii administrative, nu există un termen limită pentru a depune un recurs în fața contenciosului-administrativ jurisdicție.
Contestator contencios administrativ pentru acțiune de fapt.
În cazul particular în care contestația contencios-administrativă este îndreptată împotriva unei acțiuni de fapt, termenul corespunzător pentru această procedură va fi de 10 zile contabilizat în mod specific din ziua următoare încheierii termenului stabilit la articolul 30, în care este a specificat că partea interesată poate formula cererea către Administrația interimară, indicând încetarea acesteia.
Dacă, dimpotrivă, notificarea nu a fost formulată sau participată în termen de zece (10) zile de la prezentarea cererii, atunci se poate deduce direct o contestație contencios-administrativă, dacă este cazul, că nu a existat nicio cerință, termenul va fi de treizeci (30) de zile începând cu ziua în care a început efectiv acțiunea administrativă.
