Litiu, pământuri rare, cobalt sau nichel, numerele lor care sună din ce în ce mai mult în plină tranziție ecologică. Nu mai sunt doar acele elemente ale tabelului periodic care se auzeau în clasă, acum sunt cheie în lume. „Mașinile au minerale și telefonul cu care vorbim și noi”, spune Manuel Regueiro. Acest geolog ajunge la jumătatea celui de-al doilea mandat în fruntea Ilustrului Colegi Oficial al Geologilor (ICOG). O etapă care urmărește să aducă geologia mai aproape de centrele de învățământ: „Am dispărut din planurile de studii”, denunță el. Alături de această provocare, Regueiro vrea să uite și imaginea proastă a mineritului „există o concepție a anilor 50, dar acum nu mai este așa”. Ecologie versus minerit, o dihotomie care poate fi conjugată, apără Regueiro.
– Geologia este știința care studiază Pământul, voi care duceți o viață practic dedicată acestuia, cum s-a schimbat sau a evoluat planeta?
– (Râsete) Este foarte interesant că cineva care este irelevant ca ființa umană de pe Pământ vrea să analizeze cum este. Omul, ca toate speciile, va dispărea și planeta își va urma cursul. Crederile noastre super importante, dar este puțin prezumțios să vrem să evaluăm starea Pământului din punctul de vedere al omului.
– Reformulez întrebarea, cum ne descurcăm cu mediul nostru?
– Dacă do face din prisma unui geolog, omul face asta este folosit pentru a face: colonizați-l, urbanizați-l și adaptat pentru a vă îmbunătăți calitatea vieții. Chiar acum există o relație aparentă între existența oamenilor și creșterea temperaturii globale, cel puțin în țările civilizate, și asta ar putea fi considerată o maltratare a Pământului. Dar, dacă ființa umană nu ar fi acolo, același lucru s-ar putea întâmpla, dar responsabilitatea omului este că știm ce facem. Sunt sigur că majoritatea cetățenilor își doresc să locuiască într-o casă sau să aibă un mobil, dar pentru a construi acest mediu planeta a trebuit să fie afectată. Este viziunea mea ca geolog, care este diferită de cea a unui cetățean.
„Omul face ceea ce este conceput pentru a face pe Pământ: colonizează, urbanizează și se adaptează pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții”
– Și ce te-a încurajat să ai acea viziune diferită, aceea de geolog?
– Obișnuiam să ieșeam pe câmp și să ridic pietrele. Am citit o carte foarte ilustrativă că a fost geologie, pentru că se poate crede că sunt roci și minerale, dar, într-adevăr, este să privești mediul cu acei ochi diferiți și să vezi că dedesubt există o imensitate de lucruri. De asemenea, are o mulțime de lucruri practice, pentru că fără geologi nu ai putea vorbi la telefonul mobil, pentru că ai nevoie de minerale. Dar această profesie este foarte demodată și nu atrage.
– Există schimbare generațională?
– Datorită vulcanului La Palma a avut loc o creștere a vocațiilor, dar oamenii se uită la carierele în care câștigă mai mulți bani. În prezent, există 6.000 de geologi de când a fost creată cariera și ceea ce ar putea trăi în lume este în jur de jumătate de milion din cele 7.700 de milioane de pe planetă. Nu sunt mulți oameni care fac treaba asta. Schimbarea generațională are foarte mult de-a face cu vocația, dar lumea se mișcă în alte dinamici.
– Și cum poți atrage tinerii?
– Facem multe lucruri. Avem un proiect de încurajare a fetelor, apoi există ceea ce numim „Valiza didactică” pentru a învăța ce lucruri se fac cu minerale. Încercăm să încurajăm, dar Guvernul a schimbat planurile de studii și am fost retrogradați ca Filosofie. Am scris Ministerului Educației ca să știe că acest lucru este fundamental, dar am scris domeniul de aplicare pe care îl avem. Am fost recent cu Grupul Parlamentar Popular în Congresul Deputaților, dar până vă vor da atenție vedem ce se întâmplă. Trebuie să audă că, chiar și fiind o rasă minoritară, acest lucru este important.
– S-a evidențiat importanța geologilor, cum ar fi, de exemplu, erupția La Palma...
– Da, și cu mai multe lucruri de zi cu zi, pentru că un vulcan este ceva cu totul excepțional. Dar, în fiecare zi au loc cutremure sau inundații care sunt mai dese. Am petrecut ani de zile încercând să convingem Administrațiile că respectă Legea, știm unde, de exemplu, vor avea loc inundațiile și se pot lua măsuri. Solicităm să se facă o hartă a riscurilor și de fiecare dată când un consiliu orășenesc vrea să construiască ceva, să facă o hartă care să arate ce s-ar putea întâmpla, nu doar din cauza inundațiilor, care sunt cel mai scump risc geologic din țară și se cheltuiesc milioane pentru remediere. astfel încât să se întâmple la fel, dar prin alunecări de teren sau tasări. Există multe riscuri geologice și cele care sunt încorporate că dacă nu poate fi construită, nu se va face.
– Sunteți specialist în roci și minerale industriale. În ultimii luni și ani au fost foarte importante în situația strategică a țării. Care este situatia? Chiar există acea comoară sub Peninsulă?
– Evident că există, de aceea companiile cheltuiesc miliarde pentru a investiga de ce se află acea comoară acolo. Până acum s-a vorbit despre litiu din Cáceres și Galiția, pentru că se știe că este acolo și nu mai rămâne decât să permită deschiderea acestor exploatații. Dar, există un viitor foarte întunecat pentru tranziția verde dacă nu există cupru. În următorii 25 de ani nu va exista tranziție verde, deoarece deficitul de cupru va ajunge la 25%. Va fi viitorul aur, pentru că nu va exista pe piață. Dacă nu se deschid mine, nu le vom construi.
– Dacă se cunoaște nevoia sa, de ce nu se extrage?
– Pentru opoziția ecologistă, mai presus de toate. Autoritățile au o lege care stabilește că trebuie efectuat un studiu de impact asupra mediului și apoi Administrația ia decizia. Dacă solicitantul a primit aprobarea impactului asupra mediului, mina ar trebui deschisă, dar nu se face din cauza presiunii ecologice. S-a pus în creierul societății că o mină este o distrugere a mediului și dacă te uiți pe fereastră, ce vezi? Un oras. Ce este mai distructiv decât un oraș? Nu a mai rămas nimic din pământ, este distrugere totală și pentru toată viața. O mină, o deschizi, o exploatezi și apoi se restaurează conform legii.Există concepția că mineritul a fost destul de distructiv și prădător al mediului, pentru că a fost distrus, dar nu mai este cazul.
– Nu se lucrează la acea curățare a imaginii?
– De aceea, Fundación Minería y Vida a fost creată pentru a lupta împotriva acestei imagini proaste și a se antrena pentru că, de exemplu, dacă în cartea de liceu spui că mineritul distruge mediul, rămâi cu asta. Cheia este că dacă vrei să faci o clădire ai nevoie de cărămizi care sunt făcute din lut și de unde provine? Din cariera. Problema este că este ignorată și necunoscută. Încercăm să luptăm cu asta, dar avem influența pe care o avem. Nu neg că mineritul este o gaură în pământ, nu o să discutăm, dar mineritul de astăzi nu este ceea ce era acum 50 de ani și poate fi restaurat.
„Africa este un continent necunoscut și geologia lui este promițătoare”
– Acum se vorbește mult despre minerit subacvatic, este și asta o opțiune pentru Spania?
– Legea Minelor este foarte curioasă, pentru că spune că teritoriul continental și platforma pot fi explorate, dar Legea Coastelor interzice exploatarea resurselor minerale de pe litoral. Deci poate fi folosit doar pentru restaurarea plajelor sau construcția de porturi, așa spune Legea Coastei. Ceea ce face în lume este exploatarea solurilor pe arena internațională, iar Autoritatea Internațională a Fundelor Mării se ocupă de acordarea autorizațiilor. Va dura ani pentru a extrage manganul, dar dacă este deja dificil să o faci pe uscat, imaginează-ți pe fundul mării. Într-o zi se poate, dar este pe termen lung. Există încă resurse pe planetă și nu sunt cunoscute. Există multe zone neexplorate, Africa este un continent necunoscut și geologia lui este promițătoare. Va trebui să mergem să ne uităm la ei și să-i lăsăm să o facă.
– Dar, este necesar să îmbinăm atât interesele, exploatarea și protecția.
– Da, dar mi se pare foarte amuzant, pentru că nu vrei ca mineralele să fie exploatate, dar apoi îți place să ai un mobil, o mașină, o casă. Dacă nu vrei să o faci în Spania, o vor aduce din alt loc și legile din Camerun, de exemplu, nu sunt atât de stricte ca în Spania și acolo vor face ce vor cu mina, pământul și muncitorii. În Spania se face o gaură, se extrage minereul și se restaurează, asta cred că ar trebui făcut pe toată planeta.
Raporteaza o eroare
