Yolanda Pérez Abejón: „Cu limite deasupra și dedesubt, dăunează doar majorității”

-În Spania. — Nu există tradiție de a face muzicale grozave, dar ne place divertismentul live. Avem precedente precum zarzuela sau revista. -Londra. —Ne-am dat seama că tot mai mulți oameni urmau să vadă muzicale chiar și fără să audă limbajul. Au început să devină experți și au cerut calitate. —De ce succesul „The Lion King”? „Dacă aș ști, aș face altul”. Ce știu este că ajunge la toate vârstele. Muzică, Africa, animale. Povestea pe care o spune ne explică pe toți. -Iti place? —Mi se întâmplă ceva foarte curios, și anume că de fiecare dată când îl văd, și îl văd de multe ori, îmi transmite ceva diferit în funcție de starea mea de spirit. —Este o atracție a Madridului, ca un alt monument. — Transcende ceea ce este un muzical. 80% din publicul nostru se află în afara Madridului. Înainte, oamenii mergeau la Madrid și, apropo, ar fi văzut un musical. Acum oamenii merg să vadă Regele Leu și în treacăt au vizitat Madrid. Este o destinație în sine. - Sezonul 12. — Suntem aproape la nivelurile din 2019, dar acest lucru este aproape important. După pandemie nu am putut să redeschidem până nu ne-au permis 100% capacitate, pentru că fiind atât de scump de produs, nu era rentabil fără ocupare completă. - Nu se umplu? —Sezonul acesta vom reuși să umplem într-un mod stabil. — Madridul va deveni Londra, cu câteva concerte muzicale grozave în cartelă de zeci de ani? —Văd că este dificil, deoarece piața noastră țintă este populația spaniolă. Mai ales când nu este originalul, ci o adaptare la o anumită limbă, oamenii vor să-l vadă în limba lor. 600.000 de oameni merg pe an să vadă „Regele Leu”. Alți 600.000 merg să vadă restaurantul muzical pe care îl fac în toată Spania. Londra sau New York au milioane de oameni pe piața lor de obiecte. — Piață în creștere. —Da, avem un public mai tânăr decât îl au muzicalele în orașele menționate. 60% au sub 35 de ani. —Cei mai puriști spun că muzicalele sunt lipicioase. — Nu suntem o operă, dar opera nu este pentru toată lumea. Muzicalele ajută la implicarea multor oameni în cultură. Opera continuă să fie doar pentru câțiva. Muzicalele sunt mai ușoare, mai distractive, mai deschise, nu atât de lungi. Mulți tineri accesează operă prin muzicale. — Situația politică influențează o companie ca a ta? - influențează stabilitatea. Dacă vorbești doar despre mizerie, aceasta este imaginea pe care o dai. —Întreb pentru că chestia cu Ada Colau din Barcelona este un dezastru. —Dacă nu ar exista alte subiecte în Barcelona, ​​am vorbi despre minunile ei, care sunt multe. Fără zgomot de fond, putem vorbi despre toate lucrurile bune despre Madrid. —Poți să urmărești un musical de 3 ore când e cald? -Nu. Acum încercăm să măsurăm temperatura în toate zonele teatrului, pentru că nu este la fel. Actorii au nevoie de prospețime pentru a acționa. Măsurăm pentru a ști cum o gestionăm. — Ce absurdă pierdere de timp. —La final, cu toții avem suficient cap pentru a ajunge la umeri în momentele dificile și în acest caz să economisim energie. Făcând o tabula rasa, cu limite deasupra și dedesubt, reușești doar să daunezi majorității. —Este obsesia stângii de a intra în viața altora. —Fără impuneri, totul este mai ușor de rezolvat, și cu atât mai mult într-o țară ca Spania, care și-a dat dovadă de solidaritate. Împotriva covidului, al nostru Am mers să ne vaccinăm masiv. Nu trebuie să ni se spună la ce temperatură trebuie să punem lucrurile. — Inflație, recesiune. —Am avut premiera „The Lion King” în 2011, în plină criză financiară, și a mers foarte bine. Este adevărat că în vremuri grele oamenii reduc cheltuielile pentru petrecerea timpului liber: ieși mai puțin dar cu mai mult cap și cauți calitate. Și sunt foarte sigur de calitatea pe care o oferim. -Optimist. -Fie. Voi fi. Poate pentru că sunt un optimist patologic. Ne sperie mai mult decât orice altceva. În drama de stradă nu percep. Fara avans. Am suferit foarte mult în ultima vreme.