Represiunea împotriva protestatarilor din Iran a intrat într-o nouă fază, mai periculoasă și scăpată de sub control. Utilizarea în zonele kurde a Gărzii Revoluționare, ramura Forțelor Armate Iraniene creată pentru a proteja sistemul teocratic al Republicii Islamice, a sporit escaladarea violenței în regiune și are deja un număr tot mai mare de morți.
În ciuda dificultăților de comunicare, cu tăierile frecvente de internet, precum luni trecută, activiștii denunță intensificarea represiunii de către regimul khomeinist în regiunile kurde din Iran. Acești activiști acuză forțele de poliție că au desfășurat elicoptere și arme grele. Videoclipurile care circulă online arată cum autoritățile extind atacurile în această zonă. Imaginile arată zeci de oameni alergând, încercând să se protejeze de împușcăturile intense.
În acest videoclip puteți vedea câteva lovituri și abandonuri pe stradă. Cifrele pe care această escaladare a violenței le lasă în urmă sunt dramatice. Grupul pentru drepturile omului Hengaw din Norvegia este organizația care a fost însărcinată cu monitorizarea abuzurilor regimului din Kurdistanul iranian. În postarea sa de pe Twitter, el și-a publicat imaginile săptămânale despre ceea ce se spune că forțele sale de stat au mers în orașele Bukan, Mahabad și Javanroud din provincia Azerbaidjan de Vest, spunând, potrivit activiștilor pentru drepturile omului consultați de ABC, „există dovezi că Guvernul Iranului comite crime de război.
De la începutul protestelor din 16 septembrie, peste 5.000 de persoane sunt date dispărute și cel puțin 111 au murit în mâinile forțelor statului, inclusiv 14 copii, a certificat Hengaw.
Tortura și raiduri
Mai multe rapoarte ale acestei organizații au scos la iveală formele de represiune pe care forțele guvernamentale iraniene le duc: o modalitate sistematică”, denunță aceștia de la Hengaw.
Se știu puține lucruri despre persoanele dispărute, de ce au fost luate sau unde. Ei nu au reușit să aibă contact cu familiile sau cu avocații lor, „dar ceea ce știm cu siguranță este că se află în cea mai oribilă situație și că contravin celei mai brutale torturi”, a spus purtătorul de cuvânt al Awyar. organizare.
Potrivit acestei organizații, există cunoștințe despre cel puțin șase cazuri de tortură care s-au încheiat cu moartea deținuților. Brutalitatea Gărzii Revoluționare împotriva manifestanților a fost remarcată în detaliile relatate de medicii și rudele celor dispăruți. „În majoritatea cazurilor, acești oameni au fost loviți cu obiecte grele, în special cu bastoane pe cap. Au apărut cu toate oasele rupte”, spun ei.
Avertizarea autorităților iraniene din zonele kurde nu este ceva nou. Această regiune, care găzduiește patru milioane de oameni, se învecinează cu Turcia și Irak și „are o mare istorie de rezistență împotriva Republicii Islamice”, spune Awyar, un tânăr activist iranian care trăiește ca refugiat în Norvegia. „Încă din prima zi a guvernului său și după revoluția din 1979, Kurdistanul s-a opus întotdeauna regimului, iar guvernul a declarat război kurzilor”, își amintește activistul.
La rândul lor, surse din Garda Revoluționară au asigurat ieri că își vor continua bombardamentele și atacurile cu drone împotriva grupărilor kurde din regiunea semi-autonomă Kurdistanul irakian până când vor „elimina” amenințarea pe care o reprezintă, pe fondul criticilor la adresa Irakului pentru încălcarea acestuia. suveranitatea în aceste operațiuni, potrivit agenției de știri iraniene Tasnim. Adăugată la această rivalitate istorică dintre zonele kurde și Guvernul de la Teheran, originea acestui protest a fost în orașul Saqqez, din Kurdistanul iranian, de unde era tânărul kurd Mahsa Amini.
A fost moartea lui Amini aflat în custodia Poliției Morale pentru că nu a purtat hijab-ul corespunzător, care rareori spunea destul și ieșea în stradă să protesteze sub lozinci precum „Femeie, libertate și viață” sau „Moarte dictatorului”.
Climatul politic și social
Autoritățile iraniene s-au străduit să înăbușe mișcarea de protest, care a contestat încă de la început basma obligatorie pentru femei. Dar acum au făcut un pas mai departe și cer deja o schimbare socială și politică la toate nivelurile statului iranian. Conducerea Ayatollahului Ali Khamenei se confruntă cu cea mai mare provocare de la Revoluția Islamică din 1979, cu două luni de demonstrații violente răspândite în toată țara.
Forțele iraniene au răspuns cu o represiune despre care grupul Iran Human Rights, cu sediul în Oslo, spune că a provocat cel puțin 342 de morți, o jumătate de duzină de persoane deja condamnate și peste 15,000 de arestați. Amnesty International și Human Rights Watch au cerut ieri statelor membre ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului să stabilească „de urgență” un mecanism de investigare și restituire în Iran pentru a aborda „creșterea alarmantă a omuciderilor și încălcărilor drepturilor omului”.
