Pe lângă calculele care vizează obținerea unei influențe mai mari în America Latină, săptămâna trecută China și-a avansat liniile pentru a realiza legături mai mari cu Argentina. După întâlnirea de la Beijing dintre președinții ambelor țări, o declarație comună a exprimat sprijinul Chinei pentru revendicarea Argentinei față de sudul Insulelor Malvine, tocmai pentru a comemora 40 de ani de război purtat acolo între Regatul Unit și Argentina și în al 50-lea aniversarea stabilirii relațiilor chino-argentine.
China apărase anterior „decolonizarea” acestor insule, dar de această dată declarația a fost făcută mai expres și ca anexă la un act realizat direct de liderul chinez. Interesul lui Xi Jinping de a dobândi înțelegere internațională este evidentiat de dorința de a recupera Taiwanul, încercând în același timp să-și ia tributul britanicilor, adică să se schimbe către o atitudine mai asertivă față de China.
Alberto Fernández și Xi Jinping se vor întâlni pe 7 februarie, cu ocazia deschiderii Jocurilor Olimpice de iarnă. Ceea ce a atras imediat atenția interviului dintre cei doi lideri a fost comuniunea ideologică cu regimul chinez exprimată de delegația argentiniană. Fernandez nu numai că și-a comentat fascinația față de ceea ce tocmai văzuse în Muzeul Partidului Comunist din China, dar și-a adus și admirația lui Xi pentru ceea ce a făcut PCC pentru poporul chinez. „Ne simțim foarte identificați cu tot ceea ce a fost calea Revoluției până în prezent, care a plasat China în locul central pe care îl ocupă în lume. Să știți că împărtășim aceeași filozofie politică, care pune omul în centrul politicii”, i-a spus Fernández președintelui chinez. Ulterior, ambasadorul Argentinei, Sabino Vaca Navaja, a citat în mandarină sintagma unui cântec doctrinar din epoca Mao – „Fără Partidul Comunist, nu ar exista o nouă China” –, care a fost primită cu zâmbet și mulțumiri de la Xi.
Declarația comună ulterioară a indicat sprijinul Beijingului pentru revendicarea Argentinei asupra Insulelor Malvinas și sprijinul Buenos Aires pentru revendicarea Chinei față de sudul Taiwanului. După cum a subliniat el, „ambele părți și-au ratificat angajamentul de a continua să ofere sprijin reciproc ferm intereselor lor suverane respective. În acest fel, partea argentiniană și-a reafirmat aderarea la principiul unei singure Chine, în timp ce partea chineză și-a reiterat sprijinul pentru cererile de exercitare deplină a suveranității de către Argentina în problema Insulelor Malvinas, precum și pentru reluarea concizia negocierilor care vizează soluționarea pașnică a disputei, în conformitate cu rezoluțiile pertinente ale Organizației Națiunilor Unite”.
Reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe
Poziția Chinei în Insulele Falkland nu era nouă. Recent, de exemplu, Beijingul vorbise în această direcție în cadrul Comitetului Special al ONU pentru Decolonizare, unde în iunie 2021 ambasadorul chinez a semnat „revendicarea legitimă” a Argentinei asupra Malvinelor; tot la reuniunea G77 + China din noiembrie, care a susținut dreptul Argentinei de a „lua măsuri legale” împotriva activităților neautorizate de explorare și exploatare a hidrocarburilor din zona arhipelagului.
Dar, în ciuda acestui context, declarația comună a lui Fernández și Xi a însemnat un salt calitativ după întâlnirea celor doi președinți. De aceea, reacția Regatului Unit a fost imediată. Şefa Ministerului de Externe, Liz Truss, a protestat faţă de atitudinea Chinei. „China trebuie să respecte suveranitatea Insulelor Falkland”, a spus el, folosind numărul cu care britanicii desemnează insulele. „Respingem cu desăvârșire orice punere sub semnul întrebării a suveranității Insulelor Falkland”, a scris el într-un mesaj bilingv -engleză și spaniolă-, în care a afirmat că aceștia fac „parte din familia britanică” și că britanicii vor apăra „dreptul de a autodeterminarea” insulenilor.
Potrivit Londrei, din cauza a mai mult de o rezoluție a ONU din 1965 în timpul negocierilor directe dintre cele două țări pentru a rezolva diferendul, lucru pe care Buenos Aires insistă să susțină, problema a fost închisă de când în 2013 locuitorii insulelor s-au pronunțat într-un referendum. în favoarea continuării sub suveranitatea britanică. Regatul Unit a considerat că fiecare dialog individual ar putea fi început dacă locuitorii acelui teritoriu sud-atlantic ar cere acest lucru.
Pedeapsa la Londra
Declarația Chinei poate servi și ca un nou apel de trezire pentru Regatul Unit, pe care Beijingul o critică pentru confruntarea din ce în ce mai mare cu regimul chinez, în conformitate cu presiunea exercitată de Statele Unite. Ca urmare a apărării de către Londra a mișcării cetățenești de opoziție din Hong Kong, China cere guvernului britanic să înceteze „amestecul” în afacerile interne chineze și să renunțe de la „mentalitatea colonialistă”.
Pe de altă parte, Brexitul a deschis o nouă oportunitate pentru Argentina, potrivit acelei țări, întrucât Uniunea Europeană nu mai trebuie să urmărească interesele cuiva care nu mai este stat membru. Mariano Carmona, secretar de stat pentru Malvine, Antarctica și Atlanticul de Sud, a declarat că Argentina speră ca UE cel puțin să recunoască existența unei dispute de suveranitate și să încurajeze dialogul între cele două părți.
