Una sfida per scopre chì ùn pudete micca cù u numeru Pi

Sutta stu mottu assai precisu, "A matematica ci unisce", u ghjornu internaziunale di a matematica hè celebratu oghje in u mondu sanu, cum'è proclamatu da a 40a Cunferenza generale di l'UNESCO in 2019. Questu ghjornu specificu, u 14 di marzu ( 03/14), certi paesi anu cummemoratu Pi Ghjornu (notate chì a parte entra è i primi dui decimali di quellu numeru coincidenu cù a manera abbreviata di indicà u ghjornu, cuminciendu cù u mese), è questu hè di sicuru una di e custanti più ricunnisciute da i citadini cum'è assuciatu cù a matematica, era decisu chì questu era precisamente a data più adatta per un tali avvenimentu.

U prumutore di stu mottu, u studiente di u maestru canadianu in geometria algebrica, Yuliya Nesterova, hà indicatu chì cù sta frasa vulia dimustrà chì a matematica hè una lingua cumuna chì avemu tutti è un sughjettu cù quale scontru.

A matematica ci unisce cum'è criaturi suciali, cum'è un strumentu sia in a tecnulugia sia in l'educazione, ci aiuta à creà ligami trà noi, indistintamente di geugraffia, ricchezza, genere, religione, etnia, etc. Sfurtunatamente, l'attuale situazione internaziunale hè stata una difficultà per l'aspirazione di l'unione glubale di l'umanità, è hà causatu un isolamentu di certi paesi chì hà digià cuminciatu à avè ripercussioni disgraziate in u campu di a ricerca scientifica (vede in questu sensu u prossimu articulu) . U più immediatu hè statu u cambiamentu di locu di u Cungressu Internaziunale di Matematici (ICM; u più grande avvenimentu matematicu internaziunale) chì avia da esse in San Petruburgu u lugliu prossimu. Parechje centinaie di matematichi russi sò stati trà i primi à cundannà fermamente l'invasione injustificabile di u so paese di l'Ucraina, lamentendu cumu si svalutarà a reputazione mundiale di u so paese cum'è un centru matematicu di punta, una pusizioni chì anu sempre tenutu trà i più prisenti.

Malgradu tuttu, u restu di u mondu civilizatu è pacificu pruverà à nurmalizà a situazione cù diversi avvenimenti. In Spagna, da a settimana passata, diversi avvenimenti sò stati fatti in tuttu u paese, in preparazione per questu. Frà elli, u CEMat (Comitatu Spagnolu di Matematica) hà prupostu cunferenze è attelli, alcuni virtualmente, per incuragisce i prufessori à cunnetta cù i studienti, ancu s'è i so centri di studiu ùn anu micca avutu l'uppurtunità di urganizà manifestazioni in faccia. Sti discorsi sò stati arregistrati è qualcunu pò vedeli quandu vulete. In seguitu, alcuni prublemi specifichi chì sò stati discututi è i ligami da induve pudete gudiri sò indicati. Sò stati ancu chjamati cuncorsi destinati à i studienti è e scole, chì a cerimonia di premiazione serà oghje in a cità di Don Benito (Badajoz). In listessu modu, a Real Società Spagnola di Matematica (RSME) è u Museu Naziunale Thyssen-Bornemisza participeranu à i premii per i prughjetti vincitori di u cuncorsu MaThyssen, chì a so intenzione hè di scopra a cunnessione trà l'arte è a matematica.

Certi università è centri di studiu celebranu stu ghjornu dapoi parechji anni, cusì quist'annu ci sò parechje pruposte, a maiò parte di elli ricuperanu u furmatu di faccia à faccia. Avemu riferitu quì solu à una piccula mostra di cuntenutu accessibile da qualsiasi dispositivu chì usemu in modu chì u lettore pò avè una idea di cumu anderà u ghjornu. Per esempiu, l'Università Complutense di Madrid hà urganizatu un cuncorsu cù duie sfide (una teorica, l'altra più appiicata) è una cunversazione, à 16 ore è mezu di sera, cù u tìtulu pruvucatori « È tù, cumu si ligami i lacci di e scarpi ? ? ?', datu da Marithania Silvero Casanova, di l'Università di Siviglia (u ligame à a discorsu di trè ore dopu meziornu si prisenta in u ligame). Ci saranu ancu mostre, cum'è Geometria Naturale, à a Bizkaia Aretoa di l'UPV/EHU (Bilbao), da l'30 à u 8 di marzu da 18 ore à 8 ore. . A mostra hè cumpilata cù ritratti di Pilar Moreno, Lucía Morales, Inmaculada Gutiérrez è Leopoldo Martínez, accumpagnati da brevi testi esplicativi.

Ùn ci scurdemu micca di Pi

In una di e conversazioni chì u nostru cullegu Rafael Ramírez Uclés, di l'Università di Granada, vi hà dettu nantu à a "Matematica Sorprendente" (in u ligame pudete accede à a conversazione completa, chì, cum'è u restu di quelli datu, hè interessante è cunsigliatu) , prupunendu a seguente quistione: Quanti squadre cum'è l'ombra s'adattanu à u cerculu chì vedemu ? Di sicuru, pudemu "chop" i quadrati in parti più chjuche. Hè evidenti chì menu di quattru, postu chì, pusenduli per esempiu da quadranti (quellu chì vedemu hè situatu in u primu quadrant, assumendu chì l'urìgine di u sistema di coordenate hè in u centru di u circhiu), una parte di i quadrati. in ognuna si sporgerà.quadrante.

Hè ancu intuitivu per verificà chì unu di elli, ancu dui, hè facilmente registratu, cum'è vedemu in a seconda maghjina. Avà, in l'area chì ùn hè micca ancu coperta da u circhiu, un terzu si mette ? I pezzi anu da esse ancu più chjuchi di e quattru strisce rettangulari di u sicondu di i quadrati, ma cù un pocu di imaginazione è pacienza, cum'è i studienti di Raphaël avianu, à quale sta quistione seria sicuru cum'è un puzzle cù carta è forbici, pò esse. esse ottene cum'è vedemu in l'imaghjini seguenti (hè faciule per vede chì i trianguli verdi è rosa formanu u quadru cumpletu).

Avemu dunque trè squadre cumplete dentru. Ma ci hè sempre assai spaziu, pocu, ma ci hè. Quantu? hè a prossima quistione. Facendu pezzi più chjuchi, pò esse verificatu chì pudemu include un decimu di un novu quadru, è ci hè sempre spaziu. Spaziu in quale pudemu scrive quattru centesimi di u quadru (vale à dì, s'ellu si dividemu un altru decimu di u quadru in dece pezzi, pudemu mette quattru di quelli parte). U spaziu per riempie hè sempre più chjucu, ma avemu sempre spaziu.

Di sicuru, qualcunu lettore hà digià nutatu, memorizendu i numeri chì parenu esse formanu u numeru 3.14, per u mumentu, i primi decimali di pi. Avà, quanti decimali hà pi ? In verità, hà un numeru infinitu di decimali, cusì pudemu cuntinuà à fà pezzi più chjuchi è più chjuchi, ma ùn avemu mai cumpritamenti cumplettamente l'area di u cerculu, perchè pi hà infinitu di decimali non ripetitivi.

Sta pratica, assai illustrativa per i studienti, puderia esse risolta prestu cù una analisi analitica (ciò chì noi i matematichi facemu quandu facemu una prova formale) : s'è u raghju di u circhiu era r, quale di l'imaghjini iniziale saria ancu u latu di ogni quadru), cum'è ci hè statu dettu o mostratu in classi di matematica, l'area circundata da u cerculu seria esattamente

vale à dì esattamente pi volte l'area di ogni quadru (r quadratu). In altri palori, l'area di u quadru si adatta à pi volte in a superficia di u cerculu. Se questu vi hà sorpresu chì ùn finiremu mai di riempie u cercolu per via di i decimali infiniti, ricumandemu u video di Rafael di novu perchè hè solu una di e sorprese chì detalla in una manera assai divertente. Ùn possu micca resiste à lascià un altru misteru: cunnoscu una pignatta tipica di trè palle di tennis, cum'è quella in l'imaghjina. Hè a barca più altu ch'è a durata di u stopper (u bordu di u stopper, u so perimetru), o viceversa? A suluzione vi sorprenderà, senza dubbitu, perchè ùn hè micca in tuttu intuitive.

Víctor Manero, da l'Università di Saragozza, un cullega in questa sezione, hà ancu cuntribuitu quist'annu à i discorsi chì aghju citatu à u principiu. A quistione chì a nostra pianta, Ma maestru, chì hè questu per mè?, Surely hà attraversatu a nostra mente in più di una occasione.

U restu di e discussioni, di circa 50 minuti, chì copre diversi temi è aspetti in quale a matematica hè presente, sò i seguenti:

In cerca di detective matematichi per l'accessibilità in i lochi publichi. Lorenzo J. White Nieto. Università di Extremadura.

In una… situazione grafica. Luis Maya è Ana Caballero. Università di Extremadura

Dà mi un prublema è... Moveraghju u mondu ! Julio Mulero Gonzalez. Università di Alicante Tessellations cù Geogebra: bella senza cunfini. Alessandru Gallardo. Scola Rafaela Ybarra, Madrid.

Illusionismu è matematica recreativa. Alejandro Garcia Gonzalez. IES Az-Zait di Jaen

MathCityMap - una app per a matematica di strada. Beatriz Blanco Otano, IES Eugenio Frutos (Guareña, Badajoz) è Claudia Lázaro del Pozo, Dipartimentu di Educazione è Formazione Prufessiunale di Cantabria.

Forbici su, questu hè una custruzione! Maria Garcia Monera. Università di Valencia.

Modelli per a nostra sucetà. Cumu a matematica ci aiuta à pruvà à gestisce u mondu. Daniel Ramos. IMAGINARY / Centru di Ricerca Matematica.

À u livellu internaziunale, pudemu ancu "aiutà" altre discussioni. U prugramma glubale in linea pò esse cunsultatu à stu ligame è mostratu cù sessioni in cinque lingue diverse (quattru discorsi di quindici minuti ciascuna), ciascuna in diverse fasce orarie: arabu (da 12 à 13 ore), portoghese (da 13 à 14). 15 ore), inglese (da 00:16 à 00:15), francese (da 30:16 à 30:18) è spagnolu (da 00:19 à 00:XNUMX). Hè sfarente in ogni lingua, dunque, s'ellu si padroneghja tutti, puderete gode di vinti discorsi diffirenti.

Tuttu chistu hè solu una piccula parte di tuttu u prugramma, custituendu una offerta larga è diversa. Allora s'è vo vulete, ùn ci sò scuse per ùn pudè celebrà u ghjornu. Avemu solu à vulè à tutti, a

Felice ghjornu di a matematica 2022 !!!

Alfonso Jesús Población Sáez hè prufessore à l'Università di Valladolid è membru di a Cummissione di Divulgazione di a Real Società Matematica Spagnola (RSME).

L'ABCdariu di Matematica hè una sezione chì nasce da a cullaburazione cù a Cummissione di Disseminazione RSME.