AVT si mobiliza contr'à u pianu di u Guvernu di salvà 400 anni di prigiò à 54 membri di l'ETA

« Semu stanchi, feriti, affundati è calpestati : simu ghjunti à u nostru limitu ». Hè cusì chì u presidente di l'Associazione di Vittimi di u Terrorismu (AVT), Maite Araluce, hà iniziatu l'attu chì stu gruppu chjamatu ieri per mette cifre, numeri è date specifiche à l'iniziativa in quale u Guvernu hè digià travagliatu per cumpiendu unu di i vecchiu usatu di i prigiuneri ETA: chì e cundanne chì micca pochi di elli anu digià servitu in Francia per diversi crimini ponu esse deduti in Spagna. Qualcosa chì, finu à a data, hè impeditu da una lege appruvata durante u guvernu Rajoy in 2014 è appruvata da tutti i tribunali spagnoli è europei.

Fonti di u guvernu stessu ricunnosce à ABC a settimana passata chì l'iniziativa

per mudificà quella lege "hè digià in corso" è ancu "chiaramente", chì permetterebbe à 54 prigiuneri ETA di salvà più di 400 anni di prigiò, secondu i calculi detallati da l'AVT stessu.

Finu à 48 sò in prigiò spagnoli è più di a mità per crimini di sangue. Se sta misura riesce, cum'è u Guvernu hà digià cuntemplatu, ognuna di elli risparmiarebbe una media di 7.8 anni di prigiò. In altri palori, trà tutti, guasi 375 anni di sentenza seranu scontati. Ancu una decina duverà esse liberata immediatamente o sospesa quist'annu grazia à quellu ipoteticu scontu di sentenzi chì ùn ponu accede avà.

In più di questi 48 in Spagna, ci sò un'altra decina di media chì sò attualmente in prigiò francesi, ma cù sentenze pendenti in u nostru paese, cusì almenu 54 membri di l'ETA puderanu salvà più di 400 anni di prigiò se u guvernu PSOE è Uniti Can (UP) cambia a lege per permette di fà a so pena deduce in Francia.

Sta iniziativa cuncederebbe più vantaghji à i prigiuneri ETA, postu chì, riducendu tutti i termini cusì cunsiderevuli, li permetterebbe ancu di ottene assai più prestu altri benefici penitentiari, cum'è u terzu gradu è a parole.

sconti per decennii

Qualchissia puderia avè orrificatu più decennii di un colpu di colpu in quantu à a pena imposta da a Ghjustizia spagnola. Hè u casu di Félix Alberto López de Lacalle, chì a so sentenza ùn scade finu à u 2036, ma saria liberatu subitu dopu à l'anni 23 ch'ellu era incarceratu in Francia sò scontati se sta riforma legale prospera.

Versu a mità di u seculu, u più grande numaru di beneficiari pussibuli seranu ancu parechji, cù più di una dicada di sentenza lasciata. In fatti, quellu chì salvaria u menu hè Javier Zabalo, chì accurtà a so pena di quasi quattru anni.

In questu nome ci sò ancu numeri chì sò stati i più rispunsevuli di ETA è di i so crimini peghju, cum'è Kantauri, Txapote, Gaddafi, Anboto o Karaka, per citarà solu uni pochi di quelli chì anu fattu u più distruzzione. È, trà e so vittime, u popular Gregorio Ordóñez o Miguel Ángel Blanco, o i sucialisti Fernando Múgica è Fernando Buesa, l'anzianu presidente di a Corte Custituziunale, Francisco Tomás y Valiente.

Ancu pulizzeri, guardiani civili, ertzaini, ghjurnalisti o citadini sin’à avà anonimi chì sò stati ammazzati, feriti o rapiti in tutta a Spagna. In una casa di caserne in Saragozza, in i quartieri di Madrid, Santander, Córdoba o Bilbao. À l'aeroporti cum'è Malaga è l'alberghi d'Alicante o Tarragone... A lista hè longa quant'ellu hè straziante.

Per tutti sti mutivi, l'AVT hà dettu ieri "abbastanza" è hà annunziatu chì "in i prossimi ghjorni" chjamà una manifestazione contr'à e "manuvres per mudificà u quadru legislativu à prò di i terroristi". Accederà dinò ch’ellu dumannà riunioni cù tutti i gruppi parlamentari -eccettu Bildu- per trasfiriri u dossier ch’ellu hà presentatu eri è cusì cummattiri sta riforma legale cù figuri è casi specifichi cum’è quelli mintuati.

"Ùn simu morti"

U presidente di l'AVT era fermu à chjarificà chì « s'ellu ci vole à vultà in carrughju, ùn ci sarà micca dubbitu ch'è no » è aghjunse chì e vittime di l'ETA «pudemu esse toccu è affundati, ma ùn simu morti. " È a feranu, cum'è Araluce stessa spiegherà, per fà vede u so rifiutu di un guvernu « chì ùn ferma micca di ingannàci, di licenziaci è di usà di noi cum'è moneta d'affare ».

Hà denunziatu ancu chì l'Esecutivu presidutu da Pedro Sánchez "permette à i terroristi, in più d'avè assassinatu i nostri parenti, avà da ridere di noi". È ùn hà micca scurdatu di u capu di a pulitica prigiunera cum'è Ministru di l'Interior, Fernando Grande-Marlaska, chì hà accusatu d'avè persu "a decenza è a dignità".

In quantu à a certezza chì u PSOE è l'UP sò digià travagliatu annantu à sta "manovra" per riduce a pena di i membri di l'ETA -cum'è fonti di La Moncloa cunfirmatu à stu ghjurnale-, l'AVT assicura chì "ùn avemu micca dubbitu chì sta difesa hè sopra à a tavula di u guvernu.