"L'Iberoamerica hà cuncintratu a guerra trà a Cina è i Stati Uniti per a materia prima"

Incateghja u so secondu mandatu 2023-2026 cum'è Sicritariu Generale di l'Organizazione di i Stati Ibero-Americani (OEI) per l'Educazione, a Scienza è a Cultura, una entità intergovernativa per a cooperazione trà i paesi di u Sud. Cumpostu di 23 stati, cumpresi Spagna, Portugallu è Andorra è cù sede in 20, l'ultimu in l'Avana (Cuba), Mariano Jabonero (San Martín de Valdeiglesias, 1953) aspirava à aumentà è cunsulidà a so prisenza in a regione.

Cù 20 milioni di beneficiari diretti di i so prughjetti in i quattru anni precedenti, duimila accordi firmati, quattrumila cullaburatori, trà elli u Bancu di Sviluppu Multiculturale, l'Unesco è l'UE, hà un sughjettu pendente: rinfurzà una alleanza glubale in favore. d'educazione.

-U vostru mandatu precedente hè statu marcatu da u Covid è questu hà da principià cù una guerra è una crisa. Cumu pensate di trattà queste circustanze?

—A pandemia ci hà punitu soprattuttu, ma u nostru mottu era : l'OEI ùn chjude micca. U modu di travagliu virtuale hè statu impostu è ci era una certa calata di l'attività per mancanza d'investimentu in l'educazione. I trè settori induve Covid hà avutu u più grande impattu eranu a salute, cù u più altu numeru di infezzione in u mondu (30% in 7-8% di a pupulazione mundiale); l'ecunumia di a famiglia, per u drasticu bassu di i salarii, è quella di l'insignamentu, per via di a calata di l'attenzione : di i 180 milioni di studienti cunfinati, più di a mità ùn ponu cuntinuà a so furmazione in digitale. Questu, inseme à u numeru di certe ore di scola perse, face una frase di u Sicritariu Generale di l'ONU chì mi piace assai : hè accaduta una catastrofa generazionale. U menu apprendimentu, menu cuncurrenza è peghju impieghi è opportunità future. A formula hè assai dura, ma hè cusì. Dopu à u Covid, ci hè stata una certa ricuperazione chì hè cascata è in u 2023 ci sarà una recessione in parechji paesi.

—E in u cuntestu di l'incertezza attuale, chì farà l'OEI per mitigà quellu impattu?

—Ci sò aspetti pusitivi è negativi derivati ​​da a caduta di l'investimentu publicu è di a maiò parte di l'ecunumia in certi paesi, rispettivamente. A causa ? I paesi chì soffrenu carenze per via di a guerra cumprà materie prime -oliu, carne, cereali...- in Venezuela, Paraguay, Argentina, Brasile... Appena l'educazione è a cultura anu pruduciutu una trasfurmazioni versu a digitalizazione. Semu in piena transizione, travagliendu per implementà sistemi ibridi per chì tutti i studienti anu a doppia offerta in faccia è digitale. In u campu culturale, sta digitalizazione porta cun ella u prublema di a pruprietà intellettuale è di u copyright. Per quessa, à l'Università d'Alicante avemu creatu una catedra per cunsiglià i Ministeri di Cultura per a prumuzione è a difesa di sti diritti.

—In quantu à u tagliu di i fondi publichi derivati ​​da a crisa, cumu avarà da affettà i prugetti di l’entità ?

- Ùn seranu micca. Tutti i prugrammi realizati da l'OEI sò finanziati. Nisunu sò appruvati senza fondi previ; Questu implica risichi chì ùn avemu micca da assume.

"Nè a guerra nè a crisa anu da influenzà i prughjetti di l'OEI. Nisunu hè appruvatu s'ellu ùn anu micca fondi "

- Chì sò e vostre fonti di ingressu ?

-I guverni, a Banca Interamericana di Sviluppu (BID), CAF (Banca di Sviluppu di l'America Latina), u BCID (Banca Centrale Americana per l'Integrazione è u Sviluppu) è a Banca Multilaterale di Sviluppu (MDB). Inoltre, avemu i nostri risorse è di l'UE.

— Cumu l'OEI pò cuntribuisce à quellu mare di l'Iberoamerica una putenza putente à u livellu di l'altri cum'è l'Asia ?

"Semu in l'ultimu chilometru di a corsa. Sò ottimista: prima di tuttu, avemu risorse naturali chì ponu purtà una grande ricchezza. U prublema di a materia prima genera un grande cunflittu mundiale, hè una guerra mundiale è in Cina è i Stati Uniti, l'America Latina hè u territoriu di disputa. In fatti, l'investimentu di a Cina in America Latina hè enormu. Siconda, s'è no riescimu à avanzà ind'un mudellu di educazione è di cultura più digitalizatu, avanzeremu più prestu. A ricerca hè u fattore chì porta più innovazione è più cunniscenza. Un mondu è sistema digitale più avanzatu è pruvucante chì crea a produzzione in modu più efficau, cù menu costu.

In circa ottu anni a regione ghjunghjerà à u scopu

"Quandu ghjunghjerete à a linea d'arrivu?"

— U cuntestu attuale pò favurizà. A chjave hè di prufittà di l'opportunità chì sò ghjunte dopu a pandemia. Un orizzonte raghjone per a ricuperazione di a regione hè ottu anni o più. Allora si pudianu ottene livelli megliu di benessiri è distribuzione di l'ingudu. L'uppurtunità hè di avè una sucità sfarente, digitalizata cù un voluminu putente di cummerciu internu. Avà, l'attività cummerciale hè, fundamentalmente, cù a Cina, i Stati Uniti è l'Europa, chì ùn rinforza micca u mercatu internu.

— Questu significa chì l'Iberoamerica cesserà di esse una regione in sviluppu in quelli ottu anni ?

—L’UE s’éliminait depuis longtemps d’un terme par rapport à celui des régions et des pays en transition et, donc, a changé la coopération qu’on fasse : il ne s’agit plus du classique. Semu impegnati in a cunniscenza, a ricerca è l'innuvazione per u sviluppu è a transizione. I Fondi d'Aiuti à u Sviluppu (FAD) cun interessu zero sò praticamenti storia perchè i paesi sò surtiti da a miseria. Solu Haiti è Nicaragua. A Cummissione Ecunomica di l'ONU per l'America Latina è i Caraibi (ECLAC), cù quale avemu travagliatu assai, dice chì "semu paesi chì campanu in a trappula di u redditu mediu" è ùn hè micca veru, ùn ci hè micca un tali redditu mediu. Ci hè assai miseria, debilitamentu istituziunale, grande inuguaglianza...

"I populismi sò u risultatu di a fatica demucratica. I citadini anu cessatu di fiducia in i so guverni per ùn vede micca i so bisogni soddisfatti.

— Chì tippu di cuuperazione si faci avà ?

"Prima di tuttu, on-on. Ùn hè micca u mudellu filantropicu di trè decennii fà, ma una cooperazione custruita cumuna. 90% di i prughjetti realizati sò cù paesi è cumunità lucali (Banca Multilaterale). Siconda, hè assuciatu cù a generazione di cunniscenze, ricerca, cultura è scienza. Quessi sò i so principali spazii di cooperazione.

—Quale parte di stu impulsu in questa nova forma di cuuperazione in i paesi emergenti hà da fà cù l'OEI ?

—Semu una urganizazione per a cooperazione à u sviluppu in trè duminii: Educazione, Scienza è Cultura. Travagliemu direttamente cù i guverni, generemu infurmazione per a decisione, vale à dì, facemu a pulitica basatu annantu à l'evidenza di e dati, micca da l'occurrence; Facemu studii è investigazioni per i ministeri nantu à i prublemi esistenti per correggerli è furmà ufficiali è prufessori. Tuttu chistu cuntribuisce à fà u sistema megliu gestitu è ​​più efficiente.

À chì attribuite l'ascesa di i guverni populisti è estremisti in a regione ?

— I guverni sò stati eletti da i citadini, ci hè alternanza. Ci hè stata una crisa generalizata perchè l'agenda suciale ùn hà micca travagliatu. Un novu deve esse custruitu, un novu cuntrattu suciale. U scontente di a pupulazione cù i servizii suciali ricevuti li hà fattu vutà per un altru partitu. In u materiale educativu, quellu chì cunnoscu più, ci sò stati paesi cù offerte di qualità, deficienti è di rendiment bassu, chì porta à a produtividade bassa. È, in termini di salute, un esempiu hè quellu di Covid, cù u virus incontrolatu perchè e misure di prutezzione ùn anu micca travagliatu bè. Un fattu hè chì da u 1960 questu hè l'unica regione in u mondu chì aumenta a so produtividade. Hè basatu in dui maneri: in risorse (avemu guidatu u ranking in materia prima) è in a cunniscenza, chì sò quelli chì cuntribuiscenu u più grande valore à a produtividade. È l'ecunumia mundiale hè quella di a cunniscenza. È tutti sti fattori traduce in una mancanza di sviluppu.

—E sti demucrazie auturitarie ùn sò micca state aggravate da a mancanza di sviluppu è l’ineguaglianze causate da quelli guverni ?

— Sò stati aggravati da a fatica demucratica. I citadini anu cessatu di fiducia in i so guverni è anu sceltu altre opzioni quandu i so bisogni ùn sò micca soddisfatti. È inseme à sta emigrazione si faci. L'America Latina hè sempre statu un paese emigrante per ragioni ecunomiche o pulitiche. È, dapoi a crisa di u 2008, chì era assai rapida è dura cù una grande inestabilità ecunomica è di travagliu, l'emigrazione interna hè cresciuta assai : quella da Nicaragua à Costa Rica hè stata assai forte ; quellu di a Bolivia è u Paraguay à l'Argentina, u Cile o u Brasile, u listessu. U stessu hè accadutu cù u trasferimentu da u Messicu, Guatemala, Honduras, El Salvador è Haiti à i Stati Uniti, induve ci sò digià 52 milioni di parlanti spagnoli, più di a mità di i quali sò messicani. In Auropa, emigrò à pocu pressu, soprattuttu in Spagna per ragioni ecunomiche.

—Quale sfida hè stata posta per questu quadrienni 2023-2026 ?

- Per andà da i 20 milioni di beneficiari à i quali l'OEI hà furnitu una attenzione diretta cù una pandemia.

- Chì hè u vostru sughjettu pendente ?

—Lascià un OEI più cunsulidatu, cù una prisenza maiò in a regione, postu chì hè essenziale per esse in situ. È, più impurtante, rinfurzà una alleanza glubale in favore di l'educazione per generà sinergie di cullaburazione più forti. Se sta allianza si materializeghja, i prugressi seranu assai impurtanti. Quì aghjunghje ùn aghjunghje micca, multiplicate.