Frode di a lege

Hè una manuvra chì hè aduprata in u campu ghjuridicu chì cunsiste in a violazione di una norma, per prutegge si da un'altra norma o una disposizione legale. Attraversu u fraude di dirittu ci sò cumpurtamenti chì sò apparentemente leciti, ma chì à a fine producenu un risultatu cuntrariu à a Lege induve hè prutetta o pruibita da un'altra norma.

Quandu hè commessa una Frode di dirittu secondu a Lege?

Un A frode di a lege hè cumessa quandu un attu ghjuridicu hè realizatu aduprendu una Legge di Copertura cù u scopu di uttene atti chì ùn sò micca adatti à sta norma è, fora di quessa, si rivelanu cuntrarii à un'altra Legge, o ancu à u sistema giuridicu. Cù questu vulemu limità, chì hè un lege di cupertura adupratu per piattà u Lege ingannata.

Sicondu l'articulu 6.4 di u Codice Civile, è ancu l'11.2 di a Lege Organica di a Ghjustizia, a figura ghjuridica hè regulata, induve l'attu fraudulentu deve esse un fini cundannatu da un altru regulamentu di l'ordine.

L'articulu 6.4, di u Codice Civile, cita letterariamente:

"L'atti fatti sottu a prutezzione di u testu di una norma chì perseguenu un risultatu pruibitu da u sistema ghjuridicu, o cuntrariu à questu, seranu cunsiderati eseguiti in frode di lege è ùn impediscenu micca l'applicazione curretta di a norma pruvatu à sfrancassi.

È Art. 11.2, di a Lege Organica di u Putere Ghjudiziariu, indica letteralmente ciò chì seguita:

"I Corti è Tribunali rifiuteranu fondamentalmente e petizioni, incidenti è eccezioni chì sò formulati cun abusu manifestu di diritti o implicanu frodi legali o procedurali".

Dunque, studendu a fraude di dirittu, pudemu enfatizà chì questu cerca u fattu di «Camouflage o dissimulare un cumpurtamentu aduttatu cum'è s'ellu fussi un altru per eludirà una certa norma ». Per questa ragione, u Codice Civile sancisce sta tecnica adottata da una norma legale, qualcosa chì u "Ghjurisprudenza" tende à qualificassi cum'è "Pseudo legale".

Sta situazione si face perchè per via di sta tecnica si prova à dimustrà una suppurtatu legalizatud, assumendu chì ùn hè micca destinatu à realizà una infrazione diretta, chì in tale casu implicerebbe a nullità radicale di l'attu rispettivu o l'attività giuridica svolta.

Stu tippu di frode legale si verifica assai spessu in casi cume l'assunzione di falsi impiegati autonomi o in donazioni chì sò travestite da operazioni di compra-vendita cù l'intenzione di fraudà a lege fiscale.

Chì sò i requisiti chì devenu esse presi in contu per sapè chì una froda di lege hè stata fatta?

Affinchì a frode di dirittu sia accaduta, deve esse una legge di copertura è, dunque, una lege ingannata chì hè destinata à esse eludata. Cusì chì u "Ghjurisprudenza" pò cunsiderà una froda di dirittu, i seguenti requisiti devenu esse cunsiderati:

  • Per stu tippu di atti di "frode legale", basta micca solu l'intenzionalità, ma l'attu giuridicu rispettivu deve esse pruduttu.
  • L'attu ghjuridicu realizatu presumibilmente ghjuridicu, deve viulà u cuntenutu eticu di i precetti di a norma induve hè prutettu o cupertu.
  • Hè irrilevante sì u trasgressore abbia o no l'intenzione di svasà a regula fraudulenta, postu chì solu u fattu chì si produci un risultatu illecitu hè cunsideratu abbastanza.
  • In quantu à l'attu, deve esse cunsideratu cuntrariu à u scopu praticu di a regula rispettiva ingannata.
  • U standard di copertura adupratu per prutege l'attu o l'attività ghjuridica svolta ùn hè micca dichjaratu direttamente.

Chì sò l'effetti di a froda legale?

l atti o imprese realizati in u territoriu di fraude di lege, ùn impedisce micca chì a norma à a quale hè stata pruvata à sfrancà possi mustrà i so effetti. Secunnu l'art. 6.4 di u Codice Civile sopra menzionatu, indica chì l'effettu principale pruduttu da a froda di a legge hè basatu annantu à annullà a supposta prutezzione chì a norma di copertura pò cuncede à l'attu realizatu è sottumette à i precetti di lege chì hè stata fraudulenta è pruvata à schisà.

Dunque, è infine, hè dichjaratu chì l'imprese legali sò sottumessi à u Regime Regulatoriu chì hè destinatu à esse evitata. Vale à dì, l'atti ghjuridichi o l'imprese chì sò fatti sò nulli solu se sò simulati o se presentanu alcuna causa illecita.